Părintele Necula: „Pelerinajul la Sfânta Parascheva e prilej să ne vadă Dumnezeu. Așa cum suntem”

Anual, mii și mii de pelerini merg să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva pentru a-i încredința rugăciunile, necazurile, speranțele… ”De ani întregi, Pelerinajul la Sfânta Parascheva e prilej să ne vadă Dumnezeu. Așa cum suntem. Cu oboselile noastre. Cu supărările și biruințele noastre. Poate puține. Dar vii”, spune părintele Constantin Necula.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută și sub numele de Paraschiva, este prăznuită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 14 octombrie. Cuvioasa este sărbătorită nu doar de către Biserica Ortodoxă Română, ci și de către alte biserici de rit oriental. De asemenea, este cunoscută ca fiind sfânta patroană a Moldovei.

”Cred că e o lecție de bunăcuviință ortodoxă să te apropii de Sfânta Parascheva și în zilele în care nu te poți duce până la ea, măcar să-i citești acatistul, să-i dai un SMS că ești alături de ea în ziua ei de naștere”, ne sfătuiește părintele Necula.

De ce? Ne răspunde părintele: ”Știu mii de studenți ai Iașului care acolo, la picioarele Sfântei Parascheva, au primit întărire și motivare să-și treacă examenele și să fie medici buni, profesori buni, chimiști de marcă, scriitori foarte buni. Ea, într-un fel sau altul, este sora mai mare a fiecăruia dintre noi sau, dacă vreți, o bunică strașnică dispusă oricând să ne ofere câte ceva pentru a ne putea hrăni și pentru a ne putea desăvârși în viața aceasta spirituală care are și latura ei de cultură, nu doar de rugăciune”.

Iubită de românii de pretutindeni

Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse de la Constantinopol în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653). Ele au fost așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfintii Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. Bisericile care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva sunt într-un număr foarte mare. Numai în Arhiepiscopiile Bucureștilor și Sibiului sunt peste 33, respectiv, 47 de biserici cu hramul Sf. Parascheva.

Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul „Sfanta Parascheva”, construită în anul 1834. Românii din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franța), Wakefield, Massachusetts (SUA) au biserici al căror hram este Sfînta Parascheva.

Masă de sărbătoare, pomenirea morților…

Tradițiile legate de această sărbătoare sunt nesfârșite. Ziua începe cu sfânta liturghie și abia după binecuvântarea finală, se pune masă de sărbătoare. Potrivit tradiției, de la masa de sărbătoare nu trebuie să lipsească colacii, plăcintele și mustul. În schimb, trebuie evitate nucile, castraveții, fructele de culoare închisă și pepenele roșu, deoarece duc cu gândul la sacrificiul martirilor.

Sunt pomeniți răposații, se dau de pomană lipii și vin și nu trebuie să apună soarele acestei zile de sărbătoare fără a fi generoși cu persoanele nevoiașe.
Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea femeilor. Evident, în această zi, femeilor le sunt interzise unele îndeletniciri specifice: să spele, să coasă și să facă focul în casă, deoarece, se spune, astfel, vor fi ocolite de durerile de cap.

În unele zone, localnicii pun sub ocrotirea Sfintei izvoarele și fântânile.
Se mai spune, potrivit folclorului, că, dacă în această zi nu plouă, iarna va veni mai repede. Ciobanii cred că, dacă în această zi oile se odihnesc îngrămădite una într-alta, va fi o iarnă grea și, dimpotrivă, dacă ele dorm răsfirate, iarna va fi blândă.