Parkinson, boala provocată de om. Un neurolog acuză pesticidele și cere reformarea urgentă a politicilor europene

Neurologul olandez Bas Bloem susține că maladia Parkinson nu este doar o fatalitate genetică sau legată de vârstă, ci o boală tot mai mult generată de om.

Un fenomen medical observat încă din anii ’80 ridică semne de întrebare serioase privind influența pesticidelor asupra sănătății umane. Bloem avertizează că, în lipsa unei reforme radicale a politicilor de reglementare a substanțelor chimice în agricultură, Europa s-ar putea confrunta cu o adevărată epidemie tăcută.

Un caz șocant care a schimbat paradigma medicală

În 1982, șapte tineri consumatori de heroină din California au fost internați în stare gravă, paralizați și incapabili să vorbească. Investigațiile au dus la identificarea unui compus neurotoxic – MPTP – care le distrusese o regiune esențială a creierului: substanța nigra. Simptomele au fost identice cu cele ale Parkinsonului în stadiu avansat, declanșate aproape instantaneu, arată Politico.

MPTP avea o structură chimică apropiată de paraquat, un erbicid utilizat pe scară largă. Descoperirea a avut un impact major asupra tânărului medic Bas Bloem, care avea să studieze boala în SUA sub coordonarea neurologului William Langston, cel care identificase legătura între MPTP și Parkinson.

Boală provocată de om: o concluzie tot mai susținută de știință

Astăzi, la vârsta de 58 de ani, Bloem conduce o echipă de cercetare recunoscută internațional la Centrul Medical Universitar Radboud din Nijmegen. De-a lungul anilor, el a devenit una dintre cele mai vocale figuri în ceea ce privește influența factorilor de mediu asupra bolii Parkinson. Potrivit acestuia, boala a cunoscut o creștere alarmantă odată cu industrializarea agriculturii și utilizarea masivă a pesticidelor.

06:30, 14.04.2025 • Sănătate

Descoperire în medicină: ce ar putea detecta Parkinson înainte de apariția simptomelor

07:28, 27.02.2025 • Internațional

„Atac cu pesticide” asupra lui Trump. Va prelua Ucraina cota americană de pe piața agricolă a Europei?

„Parkinsonul este o boală provocată de om, iar tragedia este că nici măcar nu încercăm să o prevenim”, susține el.

Într-un studiu publicat în 2024 alături de neurologul american Ray Dorsey, Bloem afirmă că Parkinson este în principal o boală de mediu. Creșterea numărului de cazuri la nivel global – dublarea în ultimele două decenii și o nouă dublare preconizată – nu poate fi explicată doar prin îmbătrânirea populației sau predispozițiile genetice.

Legătura cu pesticidele: un model observat în practică

Bloem observă un tipar clar în datele clinice: mulți dintre pacienții care vin la clinica sa trăiesc în regiuni rurale cu o agricultură intensă, chiar dacă nu sunt fermieri. Potrivit lui, explozia utilizării pesticidelor a declanșat o creștere proporțională a cazurilor de Parkinson, mai ales după revoluția agricolă și chimică a secolului XX.

Deși paraquatul a fost interzis în Uniunea Europeană abia în 2007, utilizarea sa continuă în alte părți ale lumii, inclusiv SUA, Noua Zeelandă, Australia, Africa și America Latină. Între timp, producătorul erbicidului, Syngenta – o companie deținută de China – se confruntă cu mii de procese în America de Nord.

Syngenta neagă orice legătură între paraquat și Parkinson, invocând analize de reglementare care nu confirmă o cauzalitate directă. Cu toate acestea, Bloem rămâne sceptic: „Substanțele chimice pe care le-am interzis au fost cele evidente. Ceea ce folosim acum ar putea fi la fel de periculos.”

Glifosatul: cea mai folosită substanță controversată

Dacă paraquatul a fost interzis, glifosatul – cel mai utilizat erbicid din lume – rămâne legal și omniprezent. Trasee de glifosat sunt identificate în râuri, ploaie, păduri și chiar în urina publicului larg. În ciuda numeroaselor procese care îl leagă de cancer, glifosatul a fost reautorizat de Uniunea Europeană pentru încă 10 ani, în 2023.

Bayer, compania care a preluat Monsanto – creatorul Roundup – a plătit deja peste 10 miliarde de dolari în SUA pentru a închide dosare legate de limfom non-Hodgkin. Cu toate acestea, oficial, nu există o legătură recunoscută între glifosat și Parkinson, iar Bayer invocă lipsa dovezilor în studiile epidemiologice și reglementările existente.

Limitările reglementării actuale și apelul la acțiune

Pentru Bloem, problema reală nu este lipsa de dovezi, ci modul în care este conceput sistemul de testare a substanțelor chimice. Glifosatul nu produce daune directe vizibile precum paraquatul, ci afectează indirect prin inflamare, dezechilibru al microbiomului sau disfuncții mitocondriale – mecanisme care pot contribui la degenerarea neuronală, dar care nu sunt testate în mod obișnuit în studiile toxicologice.

„Problema nu este că nu știm nimic. Este că nu măsurăm ceea ce trebuie”, concluzionează Bloem.

Acesta face apel la o reevaluare profundă a modului în care Uniunea Europeană și alte autorități globale reglementează pesticidele, cerând o abordare preventivă și o implicare mai mare a cercetării independente în procesul decizional.

Într-o Europă care încă ezită să renunțe la dependența de chimicale pentru productivitate agricolă, mesajul lui Bloem sună ca un avertisment: fără o schimbare de direcție, boala Parkinson ar putea deveni următoarea pandemie lentă – o criză de sănătate publică generată chiar de mâna omului.