Patriarhul Daniel: Postul este o stare de jertfă, o ofrandă de sine

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Daniel ne transmite că înțelesul profund al Postului Mare ”este o stare de jertfă sau o ofrandă de sine” și că pocăința este tema centrală a acestui timp deosebit.

„Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a libertăţii de a arăta iubire faţă Dăruitor mai mult decât faţă de darurile Lui materiale. Postul este o stare de jertfă sau o ofrandă de sine, în care postitorul, în mod smerit şi discret, arată iubire faţă de Dumnezeu ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă pentru sfinţirea sufletului şi a trupului. Acesta este înţelesul profund al postului”, a spus Patriarhul.

Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, Patriarhul a oficiat, luni seară, slujba Pavecerniţei Mari cu prima parte din Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală. La finalul slujbei, Înaltul ierarh ortodox a vorbit despre pocăinţă, tema centrală a Postului Mare, precum şi despre cântările deosebite ale acestei perioade.

„În perioada Postului Sfintelor Paşti, tema centrală este pocăinţa. Dar pentru ca pocăinţa să fie înnoitoare a vieţii duhovniceşti, ea trebuie permanent unită cu rugăciunea şi cu postul”, a transmis Patriarhul.

08:34, 09.12.2024 • ACTUALITATE

Predică șocantă a unui preot din Vatra Dornei: „Drumul corect al României nu este spre Bruxelles sau Washington”

14:10, 01.12.2024 • Culte

Patriarhul Daniel a primit din Italia „peroneul piciorului drept al Sf. Andrei”

„În această perioadă totul se schimbă în biserica – lăcaş de închinare”, conţinutul slujbelor fiind „îndemn la pocăinţă”, subliniază Patriarhul Daniel.

„Şi veşmintele sunt de culoare cernită, în afară de sâmbătă şi duminică. Rugăciunile din biserică sunt însoţite de metanii mari, când omul ajunge cu fruntea la pământ şi metanii mici sau închinăciuni – când ajunge cu vârful degetelor la pământ. Acestea sunt semne ale participării trupului la pocăinţă. (…) Această recunoaştere a căderii în păcate şi dorinţă de ridicare sau îndreptare, dorinţă de înviere a sufletului din moartea pricinuită de păcat se exprimă vizibil şi întreaga Biserică, cler şi popor, se află patruzeci de zile şi apoi şi mai intens în Săptămâna Sfintelor Pătimiri în stare de pocăinţă şi de pregătire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti”, a explicat  PF Daniel.

Citește și