Paul-Ciprian Pintea: senatorul POT cu 8 clase și „academia” matrimonială

Într-o scenă parcă desprinsă dintr-o comedie neagră, politica românească ne oferă un nou personaj controversat: Paul-Ciprian Pintea, senator al Partidului Oamenilor Tineri (POT) din Sălaj. Acesta a reușit să atragă atenția publicului nu prin inițiative legislative remarcabile, ci printr-un cumul de situații cel puțin bizare, care ridică semne de întrebare asupra criteriilor de selecție a reprezentanților noștri în Parlament. Cu alte cuvinte: de unde au apărut ăștia? Cum a fost posibil să ajungă acolo?

Educație: între realitate și ficțiune

Conform informațiilor apărute în presă, Pintea ar fi absolvit doar opt clase, deși în CV-ul său oficial susține că a finalizat liceul cu diplomă de bacalaureat. O simplă analiză cronologică ridică suspiciuni: născut în 1987, ar fi trebuit să înceapă liceul la aproape 13 ani, ceea ce este atipic pentru sistemul educațional românesc. Mai mult, senatorul menționează că, din 2024, urmează cursuri online de patru ani în „Business Management” la Business Academy, însă inițial a trecut în CV că aceste cursuri sunt desfășurate la Academic Singles, care s-a dovedit a fi un site de matrimoniale. Această confuzie a stârnit numeroase glume și critici în spațiul public.

Cariera profesională: de la tehnician la senator

Înainte de a deveni senator, Pintea a lucrat ca tehnician de calitate la diverse firme și a administrat un PFA în domeniul transportului internațional de bunuri și persoane. Totuși, activitatea sa parlamentară este aproape inexistentă: zero declarații politice, zero întrebări, zero interpelări și o singură luare de cuvânt, probabil la depunerea jurământului.

12:34 • POLITICĂ

Surpriză: suveranistul din Senat cu opt clase are de fapt zece

12:10, 01.04.2025 • POLITICĂ

Cine este suveranistul din Senat cu opt clase și cu două dosare penale

Probleme legale: condamnări și dosare penale

Pe lângă controversele legate de educație și carieră, Pintea are și probleme cu legea. În martie 2024, a fost condamnat la un an și două luni de închisoare cu suspendare pentru conducere fără permis. La scurt timp după această condamnare, a fost prins din nou conducând fără permis, ceea ce i-a adus un nou dosar penal.

O oglindă a imposturii în politică

Cazul senatorului Paul-Ciprian Pintea este emblematic pentru fenomenul imposturii academice și al lipsei de criterii riguroase în selecția reprezentanților politici. Alegerea unor persoane cu un trecut dubios și calificări îndoielnice subminează încrederea publicului în instituțiile democratice și ridică semne de întrebare asupra viitorului politic al României. Este esențial ca partidele politice și alegătorii să acorde o atenție sporită competențelor și integrității candidaților, pentru a preveni astfel de situații care aduc prejudicii imaginii și funcționării statului.

Cam așa arată realitatea parlamentară

Hai să mai punem câteva cuvinte la acest articol. Ne obligă indignarea, bunul-simț, sentimentul că asistăm permanent la o înșelătorie care se săvârșește sub ochii noștri îngroziți. Cazul senatorului cu opt clase nu e o întâmplare exotică, un glitch în matrix-ul politic. Nu. E doar vârful unui iceberg făcut din tupeu, ignoranță, goliciune intelectuală și partide care își umplu listele cu necunoscuți de dragul cifrelor. Hai s-o luăm pe bucăți, să vedem câți „d-ăștia” avem și de ce nimeni nu oprește tăvălugul imposturii.

Câți alții, ca Pintea, sunt în Parlament?

Statistica exactă nu o vom avea niciodată — pentru că nimeni nu verifică în mod serios CV-urile aleșilor. Dar din 2016 încoace s-au tot strecurat în Parlament:

• oameni care și-au falsificat diplomele;
• indivizi fără liceu care „fac mastere” la „universități” inexistente;
• analfabeți funcționali cu diplomă de la Spiru Haret, Bioterra, „universități” prin sufragerii de provincie.

Cazul Dănuț Pop (PER), cu liceul făcut după 30 de ani, e deja clasic.
Cazul lui Mitralieră (Cătălin Rădulescu), condamnat penal, dar reevaluat ca patriot.
Deputatul fără bac care, între timp, „a terminat” Dreptul pe la Craiova.
Și lista merge mult mai departe. Cei mai mulți sunt din partide-balama sau „apărute peste noapte” – cum e POT, un vehicul electoral pentru simpatiile antisistem gen Călin Georgescu.

Să nu uităm că, în Parlament, s-au votat legi cu oameni care nu știu ce e o lege. Oameni care n-ar trece un interviu de angajare într-o multinațională de provincie, dar câștigă peste 25.000 de lei pe lună în calitate de „legislatori”.

Cine ar trebui să verifice astfel de indivizi?

1. Partidul.

Teoretic, orice partid își face propria selecție internă. În realitate, listele se întocmesc în funcție de interese locale, cotizații sau numărul de loiali aduși la proteste. Mulți ajung pe liste pentru că „au fost acolo”, nu pentru că au ceva de spus. În cazul POT… asta e, nu e cazul. Strânsura de la scara blocului a propulsat tot felul de nimeni cu dungulițe în Parlament. Am tot spus asta și, ce să vezi, se dovedește că am descris corect ce e cu acest partid de scursură și maimuțeală ”politică”.

2. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Verifică documente formale – nu integritatea sau veridicitatea afirmațiilor din CV. Dacă spui că ai doctorat în filosofie celtică, AEP nu te întreabă decât: ai cazier? nu? ești ok.

3. Presă și societate civilă

Uneori, doar după ce ajung în Parlament încep anchetele jurnalistice și aflăm ce „comori” ne reprezintă. Asta pentru că presa independentă e singura care mai sapă prin biografii și prin minciunile din CV-uri.

4. Noi, alegătorii

Cu mâna pe inimă: câți dintre noi am verificat CV-ul unui candidat înainte de a pune ștampila? Când vezi un nume pe listă, votezi partidul, nu omul. Și așa ajunge „Paul de la POT” senator, pentru că a fost pe poziția 1 în județul X și lumea era „supărată pe sistem”.

Cum ajung ăștia în Parlament? Senator ?!? Pe buneeeee ????

Pentru că nimeni nu are interesul real să filtreze calitatea umană a Parlamentului. E mai convenabil să ai în jur oameni slabi, care nu pun întrebări, care apasă pe buton când li se spune. E o formă de feudalism modern: baronii își pun pionii, iar pionii își pun semnătura pe legi care-i mențin la putere pe baroni.

E mai ușor să controlezi 100 de neica-nimeni, fără studii, fără coloană vertebrală, decât 10 oameni capabili și independenți.

Ce se întâmplă?

Se întâmplă exact ce-am permis să se întâmple.
O combinație letală de:

• lipsă de responsabilitate în selecția candidaților,
• partide populiste care pescuiesc în ape tulburi,
• frustrare socială canalizată prost,
• abandon educațional la nivel de sistem,
• și o toleranță rușinoasă față de impostură și prostie.

Nu e doar despre Pintea. E despre ce fel de oameni am ajuns să tolerăm la butoane. Oameni care n-au construit nimic în viață, dar vor să „reconstruiască țara”.
Oameni care nu știu nici măcar să scrie coerent o frază, dar votează legi.
Oameni care nu pot ține o prezentare de cinci minute, dar pretind că înțeleg geopolitică.

Și dacă totul continuă așa, vom ajunge să avem în Parlament și influenceri de TikTok, „bioenergoterapeuți”, vloggeri de cartier și oameni care cred că pământul e plat.

Dar știi ce e și mai grav?
Că poate deja îi avem. Doar că n-au încă cont verificat pe Instagram.