Pe marginea colapsului: 10 țări cu economii în declin

În hățișul complex al economiei globale, numeroase națiuni se confruntă în prezent cu obstacole formidabile, care au dus la o tulburare profundă în cadrul propriilor lor sisteme economice. Fără a face o clasificare specifică, aceste zece țări se confruntă cu o călătorie anevoioasă în încercarea lor de a urmări expansiunea economică pe termen lung și bunăstarea. De la Rusia la Micronezia, 10 țări cu economii pe marginea colapsului.

Rusia

Rusia este probabil cel mai bun exemplu de potențial economic irosit pe mâna unor ambiții politice fără nici o logică. Văzută din afară, evoluția Rusiei este greu de înțeles. Fiindcă, sub o guvernare coerentă și competentă, Rusia ar fi un gigant economic care ar putea concura orice provocare mondială. Modelul autoritar practicat de Putin sabotează, constant și iremediabil, un statut economic decent.

Economia Rusiei a subperformant timp de 15 ani din cauza instituțiilor slabe, inclusiv a unei legi fragile, protecției inadecvate a drepturilor de proprietate și corupției generalizate. Țara a fost supusă unor sancțiuni extinse din partea Occidentului începând cu conflictul din Ucraina, ceea ce a dus la accesul restricționat la rezervele străine, rețelele bancare, tehnologia și piețele de energie.

Ca urmare, Rusia a suferit de pe urma unei inflații ridicate, recesiuni profunde, penuriilor și creșterii prețurilor. Cu rezervele în scădere și izolarea crescândă, economia este nepregătită să facă față unei situații de închidere. Economia Rusiei funcționează în acest moment ca economie de război. Ceea ce obligă Rusia să exporte enorm dar mult mai ieftin. Pe termen scurt, exportul de materii prime poate induce imaginea unei economii în ușoară creștere. Pe termen mediu și lung, declinul este cert. Conform raportului World Economic Outlook din aprilie, Rusia ocupă cea mai joasă poziție în clasamentul global al PIB-ului mediu, înregistrând o scădere medie de -8,5% între 2018 și 2022.

Ucraina

Drama Ucrainei e prezentă, zilnic, pe buzele tuturor. Nu vom stărui asupra detaliilor, fiindcă vă sunt bine cunoscute. Conflictul cu Rusia a afectat grav economia Ucrainei. Banca Mondială prognozează o contractare de până la 45% în 2022. Rutele critice de export și comerțul au fost perturbate, ducând la o raționalizare a exporturilor de cereale și alimente de bază pentru securitatea alimentară. Ucraina caută asistență financiară pentru a compensa impactul negativ al piețelor de datorie închise.

Costurile de reconstrucție sunt estimate la 349 miliarde de dolari, cu rate crescute ale sărăciei și un deficit bugetar proiectat de 38 miliarde de dolari în 2023 din cauza veniturilor reduse din taxe. Clasamentul global al PIB-ului pe 5 ani al Ucrainei a înregistrat o scădere medie de -35%.

Siria

Siria e în război de 12 ani. Este un război tribal, devastator. În 2011, regimul lui Bashar al-Assad a folosit forța brutală împotriva protestatarilor pașnici, generând nemulțumire și revoltă în țară. Diversitatea etnică și religioasă a Siriei a alimentat tensiuni între diferite grupuri, cum ar fi sunniții, șiiții, kurzii și alte minorități, escaladând conflictul pe baza identității religioase și etnice. Implicarea puterilor regionale și globale, precum Iranul, Rusia, Statele Unite, Turcia și altele, a pus gaz pe foc. Toți aceștia din urmă și-au urmărit propriile interese geopolitice și au susținut diverse facțiuni și grupuri în conflict. Lupta pentru controlul asupra resurselor naturale și al teritoriului strategic a alimentat violența și instabilitatea în regiune.

Economia Siriei a suferit enorm începând cu anul 2011 din cauza războiului civil în curs. Conflictul a dus la o reducere semnificativă a producției și exporturilor de petrol, care erau surse cruciale de venit pentru țară. Infrastructura, inclusiv fabrici și afaceri, a fost distrusă, iar milioane de oameni au fost displasați.

Potrivit Națiunilor Unite, pierderile economice provocate de războiul din Siria se ridică la peste 400 de miliarde de dolari. Fondul Monetar Internațional (FMI) nu include finanțele sau politica Siriei în proiecțiile sale financiare, deoarece acestea se află în plin haos. Gradul de predictibilitate este nul.

Afganistan

Decenii de conflict și instabilitate au avut un impact greu asupra economiei Afganistanului. Răspândirea virusului COVID-19 și retragerea soldaților străini au afectat semnificativ și ei țara. Războaiele au distrus orașe întregi, au forțat milioane de oameni să-și părăsească casele și au distrus infrastructura, precum afacerile și fabricile.

Economia afgană a pierdut 5 miliarde de dolari începând cu august 2021, ștergând o acumulare de un deceniu, conform unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din decembrie 2022. Această cifră nu include pierderile de lungă durată suferite în decursul anilor de conflict.

Există o problemă de lungă durată cu dependența Afganistanului de ajutorul străin pentru dezvoltare și umanitar, în special pentru finanțarea agențiilor guvernamentale care oferă servicii publice esențiale, inclusiv sănătate, educație, energie, salubrizare, adăpost și asistență alimentară. PIB-ul pe cap de locuitor al Afganistanului a fost constant relativ scăzut în comparație cu alte țări. Similar cu Siria, FMI îi exclude din proiecțiile sale economice.

Belarus

Statalitatea vulnerabilă, protecția inadecvată a drepturilor de proprietate și corupția generalizată au contribuit toate la dificultățile economice de lungă durată ale Belarusului. În plus, începând cu controversatele alegeri prezidențiale din 2020, Vestul a impus sancțiuni fără precedent acestui stat, condus polițienesc de unul dintre colaboratorii cei mai apropiați ai lui Putin.

Datorită acestor restricții, Belarusul nu poate folosi rezervele sale de valută străină, sistemele financiare, progresele tehnologice sau piețele de energie. Ca urmare, există inflație semnificativă, o recesiune economică severă, penurii de necesități și creșterea prețurilor în Belarus. Belarusul are rezerve limitate de petrol brut și depinde de importuri subvenționate de petrol și gaze naturale din Rusia. Conform raportului World Economic Outlook din aprilie, are un PIB mediu pe 5 ani de -0,0%.

Insulele Solomon

Majoritatea populației trăiește din agricultura de subzistență, pescuit și tăierea artizanală a lemnului, în ciuda bogăției insulelor în resurse lemnoase și minerale subdezvoltate, inclusiv plumb, zinc, nichel și aur. Insulele Solomon rămân în continuare unul dintre cele mai sărace locuri din Asia. Epidemia de COVID-19 a afectat și ea semnificativ țara, având un impact negativ asupra turismului și a altor industrii. Raportul World Economic Outlook din aprilie atribuie țării un PIB mediu pe 5 ani de -0,7%.

Tonga

Dimensiunea mică, izolarea și vulnerabilitatea la dezastre naturale au contribuit toate la performanța slabă a economiei Tonga în ultimii ani. Remitențele de la tonganii care trăiesc în străinătate reprezintă mai mult de o treime din PIB. Remitențele reprezintă sumele de bani trimise de către persoanele care lucrează în străinătate către familiile lor sau alte persoane din țara lor de origine. Aceste sume de bani sunt adesea trimise ca sprijin financiar pentru a acoperi cheltuielile de trai, educația, sănătatea sau alte necesități ale familiilor rămase în țară. După remitențe, turismul este principalul factor de conducere al veniturilor din schimburile externe.

Marea parte a aprovizionării alimentare a țării provine din străinătate, în special din Noua Zeelandă, ceea ce determină deficite comerciale și o creștere a dependenței de importuri. Între 2018 și 2022, World Economic Outlook arată că PIB-ul țării a înregistrat o medie de -0,1%.

Micronezia

Datorită dependenței sale de ajutorul SUA și performanței dezamăgitoare a sectorului privat mic și stagnant, viitorul economic pe termen mediu al țării pare precar. Insulele au puține minerale de valoare comercială. Izolarea, infrastructura inadecvată și lipsa transportului aerian și naval intern lucrează împotriva potențialului turistic al regiunii. PIB-ul său a avut o medie de -0,8% în cei cinci ani precedenți anului 2022.

Micronezia, un grup de insule în Pacificul de Vest, este cunoscut pentru bogăția sa culturală și pentru peisajele sale spectaculoase. Tradițiile și obiceiurile lor ancestrale sunt păstrate cu sfințenie și încântă turiștii care vizitează aceste insule îndepărtate. Dansurile tradiționale, muzica și arta locală sunt doar câteva dintre aspectele fascinante ale culturii microneziene.

Turismul în Micronezia are un potențial imens, datorită peisajelor tropicale, plajelor de nisip fin și posibilităților de scufundări spectaculoase. Cu toate acestea, infrastructura turistică este încă în curs de dezvoltare, iar accesul dificil poate fi o provocare pentru vizitatori. Cu toate acestea, cei care își fac drum spre aceste insule pitorești sunt răsplătiți cu experiențe autentice de neuitat.

Samoa

Samoa s-a bazat mult timp pe ajutorul extern, banii trimiși acasă de rudele care trăiesc în străinătate, turism, agricultură și pescuit pentru a-și menține economia la suprafață. Chiar dacă angajează doar aproximativ 6% din forța de muncă, industria țării este responsabilă pentru aproape 22% din PIB. Abia în ianuarie 2014 nu mai era considerată o Țară Cel Mai Puțin Dezvoltată. PIB-ul său a înregistrat o medie de -1,5% în ultimii cinci ani până în 2022.

În ceea ce privește Samoa, această destinație insulară din Pacificul de Sud este celebrată pentru frumusețea naturală, cultura bogată și ospitalitatea caldă a locuitorilor săi. Tradițiile samoane sunt adânc înrădăcinate în viața cotidiană, iar dansurile, cântecele și ritualurile lor sunt o parte integrantă a identității lor culturale.

Turismul este o sursă importantă de venit pentru Samoa, iar insulele sale sunt căutate pentru plajele lor uimitoare, activitățile de aventură și posibilitățile de explorare a culturii samoane fascinante. Deși mai puțin dezvoltată decât alte destinații turistice din Pacific, Samoa oferă oportunități unice pentru călătorii dornici să descopere frumusețea simplă și splendorile acestei insule paradisiace.

Este important să observăm că există diferențe semnificative între economiile care se află pe marginea colapsului din cauza unui leadership iresponsabil și cele în care sărăcia este o luptă greu de câștigat prin eforturi proprii. În timp ce unele țări se confruntă cu dificultăți economice din cauza instabilității politice, corupției și conflictelor, altele se zbat să depășească sărăcia structurală și lipsa de acces la oportunități echitabile.

(adaptare după MSN)