Pentru a avertiza guvernul: Mii de persoane au protestat în capitala Armeniei (VIDEO)

Mii de persoane au protestat duminică în capitala Armeniei, Erevan, pentru a avertiza guvernul faţă de orice concesie făcută Azerbaidjanului în conflictul asupra enclavei azere cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah, potrivit  AFP.

Manifestanţii au cerut demisia premierului Nikol Paşinian, pe care opoziţia îl acuză că ar dori să cedeze Azerbaidjanului întreaga enclavă Nagorno-Karabah, după ce el a declarat anterior că ”comunitatea internaţională îndeamnă Armenia să-şi diminueze exigenţele’‘.

”Paşinian a trădat încrederea oamenilor şi trebuie să plece”, a clamat în faţa protestatarilor vicepreşedintele parlamentului şi lider al opoziţiei, Işkan Sagatelian, care a susţinut că mişcarea de protest ”va conduce la răsturnarea guvernului în viitorul apropiat”.

16:16 • POLITICĂ

Ciolacu ANUNȚĂ aprobarea „ordonanței trenuleț”; ce impact bugetar se prevede

15:53, 27.12.2024 • POLITICĂ

Guvernul a decis: pensiile nu cresc de la 1 ianuarie 2025

Conform acordului mediat de Moscova

Armenia şi Azerbaidjan îşi dispută provincia Nagorno-Karabah din anii ’90. Ultimul lor război, purtat în toamna anului 2000, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a acestei provincii şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.