Perspective pentru noi vârfuri de preț pe piața tranzacțiilor cu active pe aur

Aurul a demonstrat capacitatea de a atinge noi maxime istorice chiar şi într-un mediu cu rate ale dobânzilor ridicate. În contextul actual al scăderii inflaţiei şi al anticipării reducerii ratelor dobânzilor de către băncile centrale, investitorii se întreabă dacă aurul va putea să stabilească noi recorduri de preț.

Analiștii XTB, companie specializată în tranzacţionarea pe pieţele internaţionale, au evaluat datele din al doilea trimestru al anului 2024, și au remarcat o reducere semnificativă a cererii. Cererea pentru bijuterii a atins cel mai scăzut nivel din 2020, iar cererea totală este cea mai redusă din 2021.

În aceşti ani, cererea a fost slabă, în principal din cauza încetinirii economice cauzate de pandemie. Cererea pentru bijuterii, care constituie coloana vertebrală a cererii de aur, a scăzut sub nivelul mediu istoric de 550 de tone pe trimestru, înregistrând doar 410 tone în trimestrul anterior, arată XTB.

12:56 • POLITICĂ

Blocul suveranist, înfrânt la primul test major din Parlament: 21 de parlamentari au susținut coaliția pro-europeană

14:57, 20.12.2024 • POLITICĂ

Gigi Becali în Parlament: Răspunsuri evazive despre legile pe care le va propune VIDEO

Această scădere poate fi atribuită preţurilor ridicate, unui dolar american puternic şi incertitudinii economice din China. Totuşi, se aşteaptă o îmbunătăţire a cererii odată cu începerea sezonului nunţilor din India, unde aurul joacă un rol esenţial. Mai mult, reducerea taxelor de import pentru aur în India ar putea stimula suplimentar cererea în trimestrul II al anului.

Cererea investiţională şi băncile centrale rămân pilonii pieţei

Cererea pentru lingouri şi monede de aur rămâne robustă şi, alături de cererea din partea băncilor centrale, constituie în prezent baza achiziţiilor de aur pe piaţă. Aceste două segmente deţin o pondere de peste 50% din cererea totală.

Băncile centrale şi-au majorat semnificativ achiziţiile de aur în ultimii ani, pe fondul incertitudinilor economice şi geopolitice, dar şi din dorinţa de a se îndepărta de dolarul american. Un exemplu este Banca Populară a Chinei, care a făcut achiziţii constante în ultimii doi ani. Totuşi, a oprit cumpărările în ultimele luni, generând incertitudini în rândul investitorilor.

Totuşi, alte bănci centrale şi-au menţinut nivelul achiziţiilor. Surpriza a venit din partea Băncii Naţionale a Poloniei, care a achiziţionat 14 tone de aur în iulie,

Surprinzător, cel mai mare jucător pe piaţa achiziţiilor de aur în prezent este Banca Naţională a Poloniei. Aceasta aplică o strategie ce pare a fi orientată spre diversificare, având scopul de a atinge o pondere de 20% a aurului în rezervele naţionale.

ETF-urile pe aur, în atenţia pieţei

Primele fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) pe aur au fost lansate acum aproximativ 20 de ani.De atunci, investitorii nu mai trebuie să cumpere aur sub formă de lingouri sau monede pentru a se bucura de avantajele investiţionale pe care le oferă aurul. Iar acestea sunt destul de numeroase, luând în considerare, printre altele, diversificarea sau dorinţa de a limita volatilitatea portofoliului de investiţii.

Achiziţionarea unei unităţi ETF pe aur necesită ca fondul să cumpere aur fizic, reducând astfel cantitatea de aur disponibilă pe piaţă. Este dificil de spus în mod clar dacă investitorii reacţionează la creşterea preţurilor aurului şi cumpără unităţi de fond sau dacă aurul creşte în valoare deoarece fondurile cumpără aur. În orice caz, corelaţia este pozitivă.

Am avut excepţii de la această regulă în ultimii 2-3 ani – fondurile ETF pe aur au vândut aur, dar, în acelaşi timp, am observat o consolidare foarte largă a aurului, iar creşterea de anul trecut a continuat, în ciuda vânzărilor ulterioare ale fondurilor.

Cu toate acestea, se poate observa o relaţie istorică – investitorii cumpără unităţi ETF pe aur atunci când ratele dobânzilor sunt reduse, iar acest moment va veni foarte curând. Dacă ETF-urile ar reveni la cantitatea record de aur deţinută, adică aproximativ 110 milioane de uncii, de la cele 82 de milioane de uncii actuale, ar însemna că cererea pe piaţă ar fi în jur de 800 de tone. Acest lucru ar putea inversa în mod clar situaţia recentă de surplus de ofertă, subliniază analiştii XTB.

Reducerea ratelor dobânzilor – un factor clar de creştere pentru aur?

Ratele mai scăzute ale dobânzilor creează un mediu favorabil pentru aur, deoarece acestea implică o creştere a masei monetare şi, potenţial, a inflaţiei. În contextul în care aurul are o ofertă limitată, iar extracţia anuală creşte într-un ritm mai lent decât masa monetară, preţul aurului ar trebui să crească pe termen lung.

Analiza comportamentului aurului înainte şi după prima reducere a ratei dobânzii de către Fed din ultimii 40 de ani indică o creştere medie de aproximativ 20% în decurs de doi ani după reducere. În majoritatea cazurilor, aurul a înregistrat creşteri semnificative, iar doar într-un singur caz a avut o scădere, însă aceasta nu a depăşit 10%.

Creşterile din 2024 sunt deja substanţiale, ajungând la aproximativ 20%.

Privind comportamentul mediu al preţului aurului pe 5 şi 10 ani, precum şi pe termen lung (începând cu anii 1950), aurul a înregistrat câştiguri pentru cea mai mare parte a anului. Cu toate acestea, există o anumită scădere în septembrie. Investitorii se întorc pe piaţă din vacanţă, portofoliile sunt reechilibrate, în august s-au înregistrat foarte des vârfuri istorice pentru aur, ceea ce a dus ulterior la o corecţie, iar, în plus, în septembrie, de obicei, Fed a luat decizii importante.

Deşi piaţa indică clar o reducere, există o probabilitate de până la 33%, pentru o reducere dublă de 50 de puncte de bază. Într-un astfel de scenariu, nu poate fi exclusă realizarea de profituri după decizia Fed programată în septembrie, iar sezonalitatea prevede o astfel de mişcare de piaţă, precizează analiştii XTB.