Pesta ovină ne-a prins iar cu temele nefăcute. Ce lecții învață România după eradicarea virusului care a decimat sute de mii de oi și capre

Problemele cu care se confruntă crescătorii de animale din România par că nu se mai opresc. Păsările, porcii și mai nou oile și caprele crescute pe teritoriul țării noastre nu au scăpat de molimile care au circulat nestingherite prin Europa. După gripa aviară la păsări sau pesta porcilor, de data asta a venit rândul altei molimi să facă ravagii: pesta oilor și caprelor, o boală provocată de un virus foarte contagios și letal pentru micile rumegătoare.

Aproximativ 400.000 de animale din zonele afectate de această epizootie au fost eutanasiate și îngropate, provocând pagube financiare foarte mari pentru crescători. De suferit a avut, însă, și statul român din cauza scăderii exporturilor de capre și oi, o ramură foarte importantă pentru economia României în contextul în care țara noastră este al doilea cel mai mare exportator din Europa, după Spania.

În tot acest context, autoritățile au fost incapabile să gestioneze epizootia de pestă a micilor rumegătoare, spun fermierii. Autoritatea Național Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a luat mai multe măsuri pentru a opri răspândirea bolii, însă acestea au fost inadecvate și tardive, acuză crescătorii. Ei, împreună cu medici veterinari, au propus câteva măsuri complementare, care, dacă ar fi fost aplicate din timp de autorități, consecințele acestui virus ar fi fost mult limitate.

În luna iulie, România avea să se confrunte cu primele cazuri de îmbolnavire cu virusul pestei ovine. La acel moment, boala a fost confirmată la o fermă din județul Tulcea. Imediat după, ANSVSA a dispus uciderea și îngroparea efectivului de ovine din ferma respectivă. Această măsură, considerată heirupistă de crescători, nu a ajutat prea mult. Ulterior, molima s-a răspândit și la alte ferme din același județ, dar și din alte trei județe, între care Constanța, Timiș și Ialomița.

Vaccinarea, măsură propusă la unison de fermieri

Silviu Cățean, crescător cu peste 1000 de capete de oi și medic veterinar din județul Brașov, consideră că cea mai eficientă măsură pe care ar fi trebuit să o ia autoritățile ar fi fost vaccinarea. “Când au apărut primele focare, ar fi fost de dorit să se intervină. Puteam să facem vaccinare pe zonă, de exemplu Tulcea și Constanța. Vaccinul ar fi scăzut mult șansele de contagiune”, afirmă fermierul brașovean.

De aceeași părere este un alt fermier din județul Cluj. Nea Vasile are 65 de ani și este crescător de animale din tată în fiu. Își câștigă existența de pe urma a 200 de oi și câteva capre și își amintește că în vremea comunismului erau programe de vaccinare, care au fost sistate după Revoluție. “Era foarte bine organizat cu veterinarii satului. Erau obligatorii campaniile de vaccinare atunci. Zootehnia era foarte importantă în România”, își amintește fermierul clujean.

Acum, când pandemia de pestă ovină e aproape de final, nu se mai justifică vaccinarea pentru că au fost eliminate toate efectivele infestate, iar șansele de răspândire a virusului sunt foarte mici. O vaccinare s-ar justifica dacă ar mai apărea focare noi, potrivit medicului veterinar Silviu Cățean.

În lipsa vaccinării, autoritățile au aplicat cea mai la îndemână măsură posibilă, dar în același timp cea mai dureroasă și păguboasă pentru fermieri: uciderea oilor și caprelor infestate. Iar asta a făcut ca aproape 400.000 de capete să fie sacrificate. “Au gestionat foarte prost toată situația. Puteau să sacrifice și să dea carnea la consum pentru că nu afectează omul. Noi am îngropat carne bună de consum”, se plânge Silviu Cățean de la Brașov.

La fel de revoltați sunt și alți fermieri din România, care acuză autoritățile de lipsă de răspundere și lipsă de profesionalism și vin și cu alte măsuri care ar fi putut opri răspândirea virusului. “Puteau să regionalizeze județele afectate, să îngrădească o zonă anume și în rest să lase carnea să plece la export. Nu cum au făcut nebunii ăștia, să închidă tot. Zonarea ajută la limitarea virusului. Măsura asta e aplicată și în alte țări și funcționează foarte bine. De exemplu, în Ungaria au făcut regionalizare din cauza pestei porcine. În afara zonei de regionalizare, ei au vândut carne de porc în oricare țară din Europa”, mai spune Silviu Cățean.

Ziarul Puterea a solicitat un punct de vedere ANSVSA privind pesta micilor rumegătoare și a măsurilor luate pentru a combate această epizootie, însă până la ora publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Virusul a ajuns cu vaporul în România

Varianta oficială avansată de autorități și transmisă crescătorilor este că virusul ar fi provenit din Sudan. Mai exact, Sudanul a trimis în Iordania cămile pentru a fi sacrificate. Apoi, cu același vapor, pe care nu l-au dezinfectat, au încărcat oile românești pentru export. Muncitorii au călcat în balega de cămilă care conținea virusul și așa a ajuns pe picioarele îngrijitorilor de la fermele din România.

“Pentru mine, ca medic veterinar, e aproape imposibil modul acesta de contaminare. Eu știu că virusul la căldură moare, la fel și atunci când e sub razele solare. Nu e deloc un virus rezistent. Așa că nu prea cred în teoria asta”, afirmă Silviu Cățean.

Exporturile României, grav afectate de molimă

Înainte ca pesta să ajungă în țara noastră, România era pe locul 2 la exportul de ovine și caprine în Europa, după Spania. Existența virusului i-a făcut pe importatori să-și piardă încrederea în oaia românească, ceea ce a făcut ca brandul de țară exportatoare să fie puternic afectat.

Pe lângă fermierii din cele patru județe în care au existat focare, care și-au văzut efectivele decimate, indirect au fost afectați și ceilalți crescători români. Aceștia și-au văzut afacerile periclitate din cauză că țările arabe au redus drastic importurile din România de teama virusului.

“Nu prea a mai cumpărat nimeni de la noi, fiind țară cu focare de pestă”, spune Silviu Cățean de la Brașov. Acesta este completat de baciul Vasile de la Cluj: “Datorită calității cărnii de miel, am vândut mult la arabi până să apară pesta. Veneau să-mi ia din poartă mieii și oile. Acum, de când cu pesta, sunt foarte puțini care mai vin să cumpere de la mine”, spune crescătorul din Cluj.

Temerile fermierilor sunt pe deplin justificate, susține analistul economic Florin Constantin, care e de părere că pandemia de pestă a micilor rumegătoare va avea consecințe semnificative pentru economia României. “Riscul de a fi afectate exporturile este de 100%. Degeaba demonstrezi că ai trimis un lot sănătos la export, dar e afectată reputația țării. Abia reușisem să creăm o imagine bună pentru mielul românesc. Și asta datorită crescătorilor profesioniști. Acum, din cauza acestui virus, a fost afectată din nou imaginea României”, declară Florin Constantin pentru Puterea.

Analistul continuă și preconizează că veniturile din exporturi or să scadă foarte mult după această epizootie. Iar alternative pentru a limita pierderile nu prea există. “O să fie un sector calamitat. Noi nu avem consum intern de carne de oaie care să poată să absoarbă pierderea provocată de scăderea exporturilor”, mai spune Constantin.

Pe de altă parte, fermierul brașovean Silviu Cățean crede că autoritățile ar trebui să încurajeze exportul de carcasă de oaie, în care importatorii au mai multă încredere și totodată aduce mai mulți bani României. În prezent, 65% de oile românești sunt sacrificate pentru a trimite carcasa la export, iar restul de 35% din animale sunt exportate vii.

“Miza e să creștem capacitatea de procesare ca să trimitem mai multă carcasă la export, e mai profitabil. Plus că animalul nu ar mai avea de suferit din cauza transportului pe vapoare. Iar economic nu e totuna să trimiți 100 de tone de carcasă față de 100 de tone de animale vii. Avem suficientă capacitate de procesare ca să creștem exportul de carcasă”, adaugă Silviu Cățean.

Despăgubiți doar de către stat, fermierii cer introducerea asigurărilor în agricultură

Crescătorii de oi și capre din România afectați de pierderile suferite din cauza pestei ovine vor fi despăgubiți de autorități. Aceștia au fost anunțați că vor primi 20 lei/kg de carne de oaie sau capră, un preț considerat supraevaluat chiar de unii dintre fermieri.

„E bună orice despăgubire. Problema e că acela cu 100.000 de capete ia cei mai mulți bani, iar ăia cu puține capete iau tot puțin. Am înțeles că au plafonat kilogramul de carne de miel la 20 de lei. Cum să plafoneze la 20 de lei când prețul în piață e de 16 lei? Nu poți să intervii așa, lași piața să regleze prețul”, atenționează Silviu Cățean, medic veterinar și fermier din județul Brașov.

Pe de altă parte, “despăgubirile înseamnă bani de la bugetul de stat, deci de la contribuabil, care se bucură că avem agricultură ca pe vremea bunicii, dar o să plătească mai multe taxe ca să despăgubim fermierii profesioniști”, spune analistul Florin Constantin.

Acesta avansează o altă soluție ce funcționează în alte state, asigurarea efectivelor de animale la riscuri de orice natură. “Noi nu prea avem asigurări în agricultură. Cum nu sunt asigurări pentru secetă, nu avem nici pentru epizootii. Fermierii care pierd oile și nu au asigurări, nu au de cine să mai fie despăgubiți în afară de stat”, arată analistul economic.

Unii politicienii au aruncat în derizoriu pesta ovinelor

Virusul care a decimat sute de mii de capete de oi și capre a fost bagatelizat de unii politicieni, care au speculat această pandemie pentru a capitaliza electoral. A fost cazul europarlementarei Diana Șoșoacă, care au susținut public că pesta a fost doar o invenție a autorităților cu scopul de a distruge zootehnia autohtonă.

“Este clar o intenţie răuvoitoare a autorităţilor române de a distruge zootehnia românească. Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, aruncă vina pe alte state membre pentru falsa apariție a bolii în țara noastră doar pentru a-și masca propria incompetență și îl păcălește pe prim-ministrul României cu povești privind exporturile de animale în condițiile în care piețele externe ne închid ușile în nas din cauza nenumăratelor boli pe care ANSVSA le inventează”, a acuzat Șoșoacă.

Surprinzător sau nu, există și fermieri români care au preluat narativul politicienilor, declarând că toată această epizootie a fost o conspirație bine orchestrată de autoritățile naționale sau europene.

“Eu cred că totul a fost o făcătură, la fel cum a fost și cu pesta porcină sau cu gripa aviară. De ce nu se mai aude nimic de pesta porcină acum? Subiectul a fost îngropat. Eu am avut și porci îninate, dar când a apărut virusul i-am sacrificat pe toți de frică. De atunci nu am mai crescut deloc porci. Am acceptat să renunț la porci când a fost pesta porcină, dar la oi nu mai renunț. Nici comuniștii nu mi-au luat oile din bătătură”, spune ciobanul Vasile din Cluj.

Agricultura profesionistă și cea de subzistență sunt incompatibile

Analistul economic Florin Constantin nu crede în teoria conspirației propagată de unii politicieni sau fermieri și dezvăluie cauza răspândirii atât de rapide a pestei ovinelor. Potrivit acestuia, virusul, odată a ajuns în România, s-a răspândit atât de ușor din cauza modului defectuos de organizare a zootehniei românești.

“Eu nu cred în povești. Această epizootie a fost prost gestionată de stat. Măsurile sanitare ar fi trebuit să fie foarte stricte. Dacă ar fi fost doar exploatații profesioniste, care au reguli draconice, aplică măsuri concrete de prevenție și sunt controlate strict de ANSVSA, atunci cercul s-ar fi închis foarte ușor. Dar având vectori care circulă liberi în natură (n.r. oile sau caprele crescute în gospodării), e greu să oprești un virus. Cele două tipuri de zootehnie nu pot coexista”, arată analistul economic.

Acesta merge mai departe și susține că, și dacă ar vrea, autoritățile nu ar avea cum să controleze micile ferme care au fost la originea răspândirii pestei. “Atât timp cât crescătorul individual nu aplică nimic, nu ai cum să ai control. Cu cât ai o zootehnie de subzistență mai mare, cu atât riscul de propagare a bolilor e mai mare. Focarele care apar în aceste medii sunt foarte greu de controlat de autorități.”

Constantin remarcă faptul că România are o zootehnie cu două viteze, una subzistență și una profesionistă, iar autoritățile trebuie să decidă pe care ar trebui să o susțină. “E o decizie strategică. Oamenii trebuie să înceteze să mai creadă că a crește găina sau oaia în fundul curții e aducător de profit. România trebuie să se hotărască ce agricultură vrea să facă. Crescătorii profesioniști riscă să ajungă în sapă de lemn rapid pentru că statul nu se hotărăște ce vrea: oameni profestioniști care plătesc impozite și aduc bani în țară sau ferme în fundul curții”, avertizează Florin Constantin.

Potrivit analistului economic contactat de Puterea, și în Elveția, de exemplu, sunt oameni care cresc oi în fundul curții, dar ei reprezintă 0.1% din tot sectorul zootehnic. În România, în schimb, sunt jumătate, jumate, ceea ce face ca situația să fie foarte greu de gestionat. Astfel, statul poate să îi impună gospodarului niște măsuri foarte stricte, pe care, dacă nu le poate respecta, atunci trebuie să se retragă. Dacă într-o fermă profesionistă e totul impecabil, cu reguli stricte, același lucru trebuie să se întâmple și la fermierul de subzistență, mai consideră Florin Constantin.

Ce este pesta ovină?

Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, ci doar ovinele și caprinele. Această boală se transmite în principal prin contact direct, iar mortalitatea în cazul animalelelor infectate poate ajunge la 70%, informează ANSVSA pe site-ul propriu.

Conform medicului veterinar Silviu Cățean, virusul îmbolnăvește de obicei mucoasele bucală, oculară sau respiratorie a micilor rumegătoare. Și atunci apar suprainfecțiile. Nu virusul în sine omoară animalul, ci infecțiile pe care le provoacă acest virus. Când afectează mucoasa bucală, animalele nu mai mănâncă și mor de foame.

Autoritățile anunță că pesta este aproape eradicată

După aproape trei luni de la confirmarea primului focar de pestă a micilor rumegătoare, în județul Tulcea, ANSVSA a anunțat recent că epizootia este aproape de final. Din 67 de focare în total, în prezent mai sunt doar 7 focare active în județul Timiș. Asta l-a făcut pe președintele ANSVSA să se declare extrem de mulțumit de modul cum instituția pe care o conduce a gestionat pesta ovinelor și caprinelor.

„Evoluția este foarte bună. Au fost patru județe afectate, azi mai avem un singur județ afectat. Față de alte țări, eu zic că lucrurile au evoluat extraordinar de bine. Suntem apreciați la nivelul Comisiei Europene pentru măsurile luate. Avem piețele deschise pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, a spus președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, la TVR 1.

Odată eradicată pesta ovină, fermierii trag linie și își numără pagubele. La fel va face și statul, care trebuie să calculeze cât a avut de pierdut economia României din cauza scăderii exporturilor de oi și capre. Până atunci, rămâne de văzut dacă autoritățile vor învăța lecțiile după această epizootie pentru a fi mult mai bine pregătite în situația apariției uneia noi pe viitor.