Peste 300 de ceceni au protestat în fața Consiliului Europei împotriva arestărilor arbitrare din țara lor

„Chechen lives matter” (Vieţile cecenilor contează): aproximativ 300 de ceceni s-au adunat sâmbătă la Strasbourg în faţa Consiliului Europei pentru a protesta faţă de un val de arestări arbitrare care vizează, potrivit acestora, rude ale opozanţilor regimului, scrie France Presse.

Potrivit manifestanţilor, în ultimele săptămâni în Cecenia au fost arestate în jur de 100 de persoane, figurând în anturajul unor „bloggeri, activişti pentru drepturile omului şi personalităţi publice trăind în străinătate care critică politica autorităţilor ruse”.

Jumătate dintre acestea au fost eliberate, au precizat manifestanţii, adăugând că, în schimb, nu mai au noutăţi de la celelalte, temându-se că „sunt supuse torturii”.

O delegaţie urma să prezinte după-amiază o moţiune unui reprezentant al Consiliului Europei prin care să denunţe acest „terorism de stat” şi să îndemne „toate ţările din UE (…) să înceteze deportarea refugiaţilor politici ceceni” în Rusia.

Cu sediul la Strasbourg, organizaţia paneuropeană, care monitorizează drepturile omului pe continent, reuneşte 47 de state membre, printre care Rusia.

Mai multe media ruse independente au raportat cazuri de dispariţii sau arestări ale unor membri ai familiei unor personalităţi din opoziţia cecenă în ultimele săptămâni din 2021, informaţii negate de autorităţile locale.

Site-ul de informaţii independent Meduza a relatat la sfârşitul lui decembrie că cel puţin şase personalităţi ale opoziţiei trăind în afara Ceceniei au semnalat dispariţia unor rude în această republică din Caucazul rus, dar şi în alte părţi din Rusia.

Într-un raport publicat la sfârşitul lui 2018, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a subliniat „dovezi clare” ale persecuţiei care vizează homosexuali, consumatori de droguri, apărători ai drepturilor omului, avocaţi, media independente şi organizaţii ale societăţii civile în Cecenia.

OSCE a vorbit despre responsabilitatea Rusiei, spunând că „tolerează” un regim de „impunitate” în legătură cu aceste acte de tortură, dispariţii forţate, crime extrajudiciare şi alte încălcări „foarte grave” ale drepturilor omului.