Piața unde nimeni nu mai vrea clienți noi! E.ON Energie nu mai semnează contracte cu persoanele juridice

E.ON Energie România nu încheie contracte noi de furnizare energie cu persoane juridice. E un semnal foarte puternic pe care compania controlată de nemți îl dă în piața românească de energie.

Compania de furnizare a Grupului E.ON în România nu mai încheie contracte de furnizare noi de energie cu persoane juridice, indiferent că sunt IMM-uri sau clienți mai mari. Această situație se regăsește atât pentru consumatorii care trebuie puși în funcțiune, cât și la cei cărora le expiră contractele. Astfel, clienții trebuie să se adreseze celorlalți furnizori, inclusiv furnizorului de ultimă instanță, pentru a beneficia de energie.

Reprezentanții E.ON a declarat pentru Puterea de ce au luat respectiva decizie: ”Piața de energie din România este o piață liberalizată, astfel că orice consumator poate să-și aleagă un furnizor cu care să încheie un contract și să negocieze clauzele acestuia (preț, termene de plată,
plată în avans sau post consum, durată etc.). Volatilitatea pieței și costurile foarte ridicate pe care le avem cu prefinanțarea schemei de sprijin pentru clienții care beneficiază de prețuri plafonate pun presiune pe fluxurile de numerar ale companiei. În aceste condiții, activitatea de ofertare nu mai este prioritară, focusul fiind pe asigurarea cantităților de energie electrică necesare clienților din portofoliul existent”, au declarat oficialii companiei pentru Puterea.

Care e de fapt mișcarea E.ON

E.ON vorbește cam vag pentru cine nu cunoaște realitățile din piața energetică. Totul a pornit de la plafonarea pe care autorităților a pus-o pe prețul curentului din rațiuni sociale. Din toamna lui 2021, furnizorii vând în piață energia la preț plafonat, iar diferența dintre prețul pieței, adică acela pe care îl practicau până atunci, și acest preț plafonat este compensată de către ANRE. Pentru că această compensare se face cu mare întârziere, inițial 10 luni, azi în jur de cinci, furnizorii sunt nevoiți să vină cu bani de acasă până vine compensarea. Din cauză că mulți nu au avut de unde să mai ia bani, să se împrumute, au tras oblonul. Și acesta a devenit un fenomen în rândul furnizorilor.

Clienții acestor companii care s-au retras de pe piață au fost preluați de așa numiții furnizori de ultimă instanță (FUI), adică furnizorul desemnat de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care are obligaţia de a asigura furnizarea gazelor naturale în regim de ultimă instanţă pentru o perioadă limitată de timp acelor clienți cărora actualul lor furnizor nu le mai poate satisface serviciul. De regulă acest furnizor este controlat de o companie puternică, o multinațională. Însă problema cea mare a unui FUI este achiziția de curent. Fiecare companie își face un plan, achiziționează o cantitate de curent în funcție de câți clienți are. Trezindu-se peste noapte cu mai mulți, moșteniți de o firmă falimentară, trebuie să le asigure și acestora curent. Și aplează la PZU, Piața pentru Ziua Următoare, secțiune a Bursei de Energie – OPCOM, în care se poate achiziționa curent de pe o zi pe alta. Iar această energie este mult mai scumpă decât cea cumpărat en-gros atunci când numărul clienților era cunoscut.

Ceea ce face E.ON este un semnal subtil transmis autorităților și anume că avem probleme și renunțăm la clienți, în primul rând la instituțiile publice. Dacă o anumită instituție a statului are contract până la finele lunii acesteia, E.ON nu va mai prelungi contractul, instituția fiind nevoită să aleagă alt furnizor.

Legislația a fost dată peste cap

Legislația privind schemele de ajutor pentru consumatori în contextul crizei energetice s-a modificat de 17 ori în 15 luni, a anunțat recent Laurențiu Urluescu, președinte Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER),  în cadrul conferinței „Future Energy Europe Summit”, organizat de EnergyHub şi Club Antreprenor.

Astfel, au fost emise următoarele acte normative: OUG 118 din octombrie 2021, legea 259 din 1 noiembrie 2021, OUG 130 din 18 decembrie 2021, OUG 2 din 20 ianuarie 2022, OUG 3 din 26 ianuarie 2022, Ordinul comun al ministerelor Muncii, Finanțelor și Energiei nr. 183/112/173 din 15 februarie 2022, rectificarea la Ordin din 17 februarie 2022, OUG 27 din 23 martie 2022, Ordinul comun al acelorași ministere nr. 668 din 14 aprilie 2022, OUG 42 din 11 aprilie 2022, legea 206 din 14 iulie 2022, OUG 112 din 18 iulie 2022, OUG 119 din 1 septembrie 2022, OUG 153 din 11 noiembrie 2022, legea 357 din 16 decembrie 2022, OUG 192 din 30 decembrie 2022. Modificările legislative nu se opresc aici: OUG 192/2022 se află în Parlament pentru aprobare.

În urma adoptării acestor acte normative, s-au schimbat de 5 ori categoriile de consumatori casnici beneficiari ai schemei de ajutor și de 8 ori – cele ale consumatorilor non-casnici. Pentru a pune în aplicare toate acestea, furnizorii au trebuit să modifice de peste 15 ori sistemele informatice, iar modul de calcul pentru decontarea schemei de sprijin s-a modificat de peste 20 de ori.

”Toate aceste modificări legislative s-au făcut, din păcate, fără o consultare reală a actorilor din piață și fără studii de impact”, a mai spus Urluescu.

Consecințele legislației se văd în tot sectorul energetic. Astfel, pentru producătorii de energie au apărut incertitudini pentru viitoare investiții, sunt expuși la pierderi din hedging financiar, iar obligația de a vinde la preț fix prin MACEE se face fără a ține seama de costurile acestora.

Și în ceea ce privește tranzacționarea, legislația are un impact semnificativ: taxarea se aplică retroactiv și se face la marjă, nu la profit (ceea ce conduce, practic, la taxarea costurilor).

Activitatea furnizorilor a fost, de asemenea, influențată: a fost necesară schimbarea sistemelor informatice de multe ori, s-a introdus o limitare a decontărilor pentru schema de ajutor, iar platforma MACEE are un volum insuficient.

Și pentru consumatori, cărora se adresează aceste scheme de ajutor, legislația are un impact nedorit: sunt neclarități privind categoria în care se încadrează, au fost necesare rectificări la facturi și este adăugată multă birocrație.

”Deja s-au făcut simțite efectele adverse ale legislației: furnizorii au devenit reticenți în a prelungi contractele sau a prelua noi consumatori, ceea ce conduce la creșterea numarului de consumatori care ajung la Furnizorii de Ultimă Instanță (FUI) și au dispărut companii din piață (dacă, în septembrie 2019, erau activi 58 de furnizori pentru clienții casnici și 34 pentru non-casnici, în septembrie 2022 mai rămăseseră doar 49 de furnizori pentru clienții casnici și 23 pentru non-casnici). De asemenea, se observă o tendință de achiziție a energiei angros pe termen scurt, în detrimentul celei pe termen lung, ceea ce amplifică volatilitatea prețului. De altfel, de la 1 septembrie 2022, putem spune că, practic, nu s-au mai făcut tranzacții forward”, a spus Urluescu.

Cine beneficiază de preț plafonat, de 0,68 lei/kWh, indiferent de consum

Sunt câteva categorii de consumatori care vor beneficia de cel mai mic plafon de preț – de 0,68 de lei/kWh, indiferent de consum, conform Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE. Legislația conține prevederi stabilite pentru situații speciale precum: familiile monoparentale, familiile cu minimum 3 copii sau pentru cei care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor.

1. al căror consum lunar este cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv;

2. la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la rețeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor medicale pe baza confirmării de la medicul specialist și a unei cereri depuse la furnizor; pentru luna ianuarie 2023, în locul confirmării medicale se depune o declarație pe propria răspundere; prețul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior;

3. care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere; limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învățământ; prețul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior;

4. familii monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, în baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere; limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învățământ; prețul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele prevăzute anterior

În aceste cazuri este necesară transmiterea către furnizor a unei cereri însoțite de declarația pe propria răspundere, respectiv a unei confirmări medicale pentrul cei care utilizează echipamente medicale.Toate aceste documente justificative se pot transmite către furnizorul de energie și prin email sau online – prin aplicațiile existente. Documentele pot fi depuse și la centrele de relații cu clienții.

Prețul final plafonat facturat se va aplica de la data de întâi a lunii următoare celei în care ai fost depuse documentele.

De acest plafon beneficiază inclusiv cei care utilizează locul de consum în calitate de chiriaș fiind necesară trimiterea suplimentară  a unei copii după contractul de închiriere furnizorului de energie electrică.

Plafonarea de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus se face pentru consumul lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh; consumul de

energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la prețul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus. Iar plafonarea de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus se face pentru întregul consum lunar dacă se depășesc 300 kWh/lună.