Pictorul Rubin Reuven, născut la Galați, pe locul 6 în topul artiștilor români cu cele mai mare cote la licitațiile internaționale

Tardiv, dar mai bine mai târziu decât niciodată, municipalitatea din Galați începe să își demonstreze respectul pentru pictorul Rubin Reuven, născut la Galați, care este pe locul 6 în topul artiștilor români cu cele mai mari cote la case de licitații celebre precum „Sotheby’s” și „Christie’s”.

Pe 13 noiembrie 2020, ambasadorul de atunci al Israelului la București, David Saranga venea la Galați pentru ca împreună cu primarul Ionuț Pucheanu să participe la dezvelirea unei plăci comemorative instalate pe zidul de la intrarea Muzeului de Arte Vizuale din Galați în memoria pictorului Rubin Reuven, născut la Galați, în 1893, tot într-o zi de 13 noiembrie.

Era un moment inedit, pentru că la Galați nu știa nimeni cine a fost Rubin Reuven, deși este printre cei mai bine cotați pictori de origine română de case de licitații celebre precum „Sotheby’s” și „Christie’s”. Acum, Primăria Galați mai face un pas în recunoașterea valorii artistice a lui Rubin Ruven, alocând 150.000 de lei pentru realizarea unei statui a pictorului care să fie instalată în zona centrală a orașului.

13:59, 21.12.2024 • ECONOMIE

„Damen” Galați a livrat Marinei Pakistanului cea de a doua navă de patrulare „Offshore Patrol Vessels” – OPV 2600

08:14, 20.12.2024 • SOCIAL

De Crăciun, Patriarhia le oferă familiilor sinistrate obiecte de uz casnic, sobe, lemne de foc și pachete cu carne și dulciuri

Un detaliu interesant este că după ce a emigrat în Israel, pictorul Rubine Reuven  devenea în 1948 primul trimis diplomatic al Statului Israel la București.

Rubin Reuven, pe locul 6 în topul artiștilor de origine română cu cele mai mari cote la „Christie’s” și „Sotheby’s”

După criteriul valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacțional al caselor de licitații românești și internaționale, a fost realizat un top al artiștilor români ale căror lucrări au fost achiziționate de către colecționari români sau străini.

Constantin Brâncuşi, Adrian Ghenie şi Victor Brauner sunt primii trei artişti români ale căror lucrări au fost vândute cel mai bine în străinătate şi în ţară.

Detaşat, pe locul întâi în „Top 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti” se află Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern, a cărui lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro.

Al doilea în top e Adrian Ghenie. Casa de licitații „Christie’s” anunța în urmă cu doi ani că lucrarea lui Adrian Ghenie „Pie Fight Interior 12” a fost vândută la licitaţie, în Hong Kong, pentru suma de 10.371.116 dolari, un nou record al artistului.

Cel de-a treilea artist din top este pictorul suprarealist Victor Brauner, a cărui lucrare „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro.

Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare „Tipologii şi costume” a fost vândută la o licitaţie „Sotheby’s” din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro. Szathmari este urmat, pe locul cinci, de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la „Sotheby’s” din New York în 2007.

Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de pictorul Rubin Reuven, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la „Sotheby’s” din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

Rubin Reuven, pictorul născut la Galați care a devenit celebru în arta universală

Rivn Zelicovici, care ulterior și-a schimbat numele în Rubin Reuven, s-a născut la Galați pe 13 noiembrie 1893, fiind cel de-al optulea copil din cei 13 pe care i-a avut familia Zelicovici.

În 1912, a plecat spre Palestina pentru a studia arta la Academia de Artă şi Design Bezalel din Ierusalim. Pentru că nu s-a regăsit în stilul dictat de cadrele didactice ale Academiei, a mers în 1913 la Paris, pentru a-şi continua studiile la École Nationale Superieure des Beaux-Arte şi, apoi, la Academie Colarossi. La izbucnirea Primului Război Mondial, Rubin a fost trimis în România, unde a rămas până la sfârşitul războiului.

În 1921, împreună cu bunul său prieten, Arthur Kolnik, alături de care a împărţit un atelier de pictură în Cernăuţi, a călătorit în Statele Unite, unde l-a cunoscut pe artistul Alfred Stieglitz, celebru fotograf şi proprietar de galerie de artă. Acesta l-a ajutat pe Reuven Rubin să organizeze prima expoziţie personală, la Galeria Anderson.

Pe vasul de pasageri cu care se întorcea din New York spre Palestina, a întâlnit-o pe Esther, care i-a devenit soţie în 1928. Esther era o tânără din Bronx, care câştigase o călătorie în Palestina, într-un concurs al tinerilor evrei.

După stabilirea lui în Palestina, în 1923, Rubin a expus deseori în Tel Aviv şi Ierusalim, iar expoziţia sa personală din 1932 a marcat înfiinţarea Muzeului din Tel Aviv.

Lucrările lui Rubin Reuven au fost vândute la prețuri record la licitațiile internaționale

Intrarea lui Rubin în istoria artei a avut loc într-un moment prielnic al istoriei artei universale, şi anume în timpul rebeliunii lui Cezanne împotriva  normelor din trecut.

Pictorii evrei s-au întors împotriva regulilor academice de la Academia Bezalel şi au căutat stilurile europene, care ar fi dat un ajutor în portretizarea peisajelor ţării lor, fiind în acord cu stilul timpului. Peisajele lui Rubin din anii 1920 erau definite de un stil modern, dar şi de unul naiv, care arătau peisajele şi locuitorii Israelului într-o manieră sensibilă. Temele predominante ale lucrărilor sale erau scene şi peisaje biblice, folclor şi oameni. Multe din picturile sale sunt reprezentări ale Ierusalimului şi a Galileii, scăldate în soare.

Potrivit criticilor de artă, este posibil ca Rubin Reuven să fi fost influenţat de lucrările lui Henri Rousseau, stilul lui Rubin fiind unul combinat cu influenţe occidentale şi, în acelaşi timp, cu cele ale culturii neo-bizantine, la care Rubin a fost expus în ţara sa.

În anul 1969, a apărut biografia sa, redactată de Jamie Rosenfeld, intitulată „My life – My art”. În 1983, s-a deschis Muzeul Rubin, al cărui director şi curator era nora lui Rubin, Carmela.

Rubin Reuven Rubin a părăsit această lume în anul 1974, la 81 de ani, în Tel Aviv. Cu doar o lună înainte de a se stinge, a lăsat prin testament orașului Tel Aviv atelierul său din strada Bialik nr. 14.

Lucrări ce îi poartă semnătura ating, ba chiar depăşesc recorduri la licitaţii. De exemplu, „Peisaj cu măslini” s-a vândut cu suma de aproximativ 150.000 de euro la MatsArt Auctioneers & Appraisers din Ierusalim, iar „Cântăreţul la flaut”, în cadrul unei licitaţii „Christie’s” din New York, s-a vândut cu 137.502 dolari.