Piedone la Primăria Capitalei: o candidatură așteptată

Într-o mișcare deloc surprinzătoare, Cristian Popescu Piedone, edilul sectorului 5, și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei în cadrul alegerilor viitoare. Cu declarații hotărâte și o atitudine deschisă, Piedone a adus un nou element în competiția politică, oferind o alternativă în fața a ceea ce el percepe drept o lipsă de claritate din partea altor candidați. Vedem aici o candidatură așteptată. Logică.

Cu un discurs care a combinat ambiția cu apeluri la unitate, Piedone și-a făcut publică intenția de a candida din partea PUSL. Este o candidatură așteptată. Și, judecând după faptul că liderii Coaliției nu au convenit încă asupra unui candidat cu susținere comună, ne așteptăm ca acesta să fie, în cele din urmă chiar Piedone. Ar fi o mișcare logică pentru Coaliție. Una care ar liniști apele, ambițiile, orgoliile interne. Fiindcă Piedone este un candidat puternic, unul cu șanse foarte palpabile de a câștiga Primăria Generală a Capitalei.

Subliniind susținerea din partea electoratului și a clasei muncitoare, el și-a exprimat încrederea în experiența sa în administrația publică locală ca bază pentru candidatura sa la funcția de primar al Capitalei.

„Am suportul electoratului, am suportul firului de iarbă, eu de acolo provin. Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine, dai în clasa muncitoare. Mi-a venit rândul, mi-a venit rândul biologic datorită experinței mele în administrația publică locală”, a declarat Piedone la B1TV.

Piedone nu a ezitat să critice lipsa de claritate din partea altor lideri politici, îndemnând PSD și PNL să își definitiveze candidații și să evite disputele publice. El a subliniat importanța concentrării pe interesele cetățenilor și pe colaborare, oferind invitații deschise pentru potențiale alianțe politice.

Pozițiile sugerate de CURS

Declarațiile lui Piedone au venit într-un context în care Nicușor Dan și Gabriela Firea se află în fruntea sondajelor de opinie. În cazul lui Nicușor Dan, văzut cu un ușor avantaj față de Găbița, e de remarcat faptul că aproximativ 60% din cei care l-au votat nu-l mai susțin în clipa de față. Avantajul firav mai poate fi pus și pe seama persistentului sentiment de frondă a bucureștenilor față de PSD. În cazul Gabrielei Firea, cifra susținerii de către bucureșteni pare scoasă din pix, cu cel puțin cinci procente de favor pentru cine a nășit sondajul. Burduja e plasat la categoria și alții, cu un 8% care nu-l scoate din calcule dar nici nu-l încurajează să se bage în seamă prea mult. Ne descumpănește oarecum faptul că Burduja e umăr la umăr cu buldozerița Șoșo. Tot pe-acolo e și candidatul AUR, fiindcă mahalaua politicii românești nu prea seduce publicul bucureștean, ceva mai educat.

Candidatura lui Cristian Popescu Piedone pleacă de la un 10% și aici sondajul devine cât se poate de contestabil. Pentru că Piedone stă, în mod cert, mai bine decât Firea în preferințele bucureștenilor. Dar, prin această cifră, i se sugerează că negocierile pentru susținerea comună a Coaliției vor fi dificile. Oricum, Piedone aduce un element de coerență în configurarea tabloului competitorilor reali. Coaliția nu va merge pe mâna Găbiței. Fiindcă duamna Firea e un cal mort. Ar pierde la oricare dintre Piedone sau Nicușor. Ar pierde și La Burduja, dar acesta să zicem că este, deocamdată, un pariu foarte personal.

Îndepărtându-ne de acest gen de speculații, anunțul lui Cristian Popescu Piedone aduce un plus de intensitate și dramatism. Piedone e convins că „finala se joacă între mine și Nicușor Dan„. Este clar că lupta pentru Primăria Capitalei va fi una strânsă și plină de surprize, iar cu Piedone în competiție, jocul electoral devine și mai interesant.

Despre sondajele electorale românești

Este important de subliniat că sondajele de opinie sunt doar o măsură a tendințelor electorale într-un moment dat și pot suferi modificări în timpul campaniei electorale și în funcție de evoluția evenimentelor politice. Totuși, aceste date oferă o perspectivă interesantă asupra stării actuale a competiției pentru Primăria Capitalei și a dinamicii politice în București.

Ideea că sondajele făcute la comanda unui partid ar putea fi dubioase este una care își găsește un puternic ecou în preocupările și critica publică cu privire la obiectivitatea și credibilitatea acestor sondaje. În mod special în contextul în care precizia sondajelor electorale a fost scăzută în ultimele runde electorale, există temeri justificate cu privire la influența politică și manipularea rezultatelor.

Un aspect important de luat în considerare este că sondajele comandate de partide politice sunt vulnerabile la manipulare sau influențe subiective în favoarea intereselor respectivei formațiuni politice. Aceste sondaje ar putea fi folosite nu numai pentru a evalua sentimentul public, ci și pentru a influența opinia publică și pentru a legitima anumite decizii politice sau strategii de campanie.

În plus, există riscul ca sondajele făcute la comanda unui partid să nu fie transparente în ceea ce privește metodologia utilizată sau să nu ofere suficiente informații despre eșantionul sondat, ceea ce ridică întrebări cu privire la obiectivitatea și fiabilitatea rezultatelor.

Prudența românească strămoșească ne îndeamnă să privim reticent aceste institute de cercetări sociologice, sondare a opiniei publice și alte porecle similare. Fiindcă au devenit, de multă vreme, oficine de partid. Citim întotdeauna rezultatele emise cu gândul la ce anume vrea, de fapt, comanditarul să ne transmită. Descoperim, astfel, calculul de partid și uneori reușim să emitem previziuni. Cel puțin în ceea ce privește strategia, nu neapărat pe direcția rezultatelor. Oricât de pricepuți am fi în a compune prognoze (subiective), e bine să nu uităm că direcția votului are mereu componente nevăzute. Marile giumbușlucuri electorale se comit în adâncuri. Acolo se petrec mișcările care generează înfrângeri incredibile sau victorii de mare efect. Le presimțim, știm că au loc, și, totuși, rămân mereu greu de dovedit. Fiindcă, dincolo de miza directă a rezultatului, există miza supremă a cofăptășiilor dictate de interese. Legendele urbane, gen victoria lui Băsescu în fața lui Geoană, cu ajutorul STS, sunt pe buzele tuturor, dar dovezile lipsesc cu desăvârșire. Despre partea nevăzută a votului nostru drag vom vorbi, poate, cu o altă ocazie.

De final ar fi bune niște cuvinte frumoase. Transparență, precauție, independență, reprezentare autentică, integritate, democrație. Bla bla bla. Mai puneți câteva și de la voi, dragi prieteni. Poate căpătăm mai mult curaj.