Ping pong cu o datorie de 7,3 milioane de lei la Primăria Popești Leordeni

În timp ce Curtea de Conturi sesizează o abatere de peste 7,3 milioane de lei, bani neîncasați la bugetul primăriei Popești Leordeni, reprezentanții administrației locale susțin că nu există niciun prejudiciu, implicit niciun vinovat. Un ping – pong în care cel puțin una dintre părți greșește pe extrem de mulți bani.

Un raport de audit al Curții de Conturi, făcut în perioada 1.10 – 10.12.2021 pentru anul precedent, a scos la iveală nereguli de aproape 10 milioane de lei la bugetul Primăriei Popești Leordeni, oraș în vecinătatea sud – estică a Capitalei.

„Opinia exprimată a fost opinie CONTRARĂ, deoarece valoarea abaterilor cu influență asupra situațiilor financiare însumează 9.855.906 lei, valoare ce se situează peste pragul de semnificație general de 2.890.938 lei”, se arată în Sinteza rezultatelor acțiunii de audit desfășurată la UATO Popești – Leordeni.

Cea mai mare sumă, de peste 7,3 milioane lei, viza  capitolul „modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetare, în cuantumul și la termenele stabilite de lege”.

Abaterea care nu e

„Nestabilirea, neevidențierea şi neurmărirea încasării unor venituri suplimentare estimate în sumă de 7.353.178,48 lei, reprezentând impozit pe clădiri datorat de un număr de 466 contribuabili persoane fizice care dețin în proprietate clădiri nerezidențiale, în condițiile în care figurează ca rezidențiale în baza de date a organului fiscal”, arată reprezentanții Curții de Conturi în explicațiile succinte privind abaterea săvârșită de administrația locală.

În acest context, am cerut un punct de vedere referitor la prejudiciul de peste 7,3 milioane de lei din Raportul privind finanțele publice locale, județul Ilfov 2020. Am întrebat dacă a fost contestat acest aspect din raport și dacă se face cineva vinovat de acest prejudiciu?

„Raportul Curții de Conturi din 2020 nu reclamă niciun fel de prejudiciu.

Raportul Curții de Conturi, Camera de Conturi Ilfov, pentru auditul despre care solicitații informații nu a constatat sume ce să constituie un prejudiciu adus bugetului local al orașului Popești – Leordeni”, ne-a transmis directorul executiv, Roxana – Maria Iordache.

Răspunsul administrației locale vine în totală contradicție cu solicitarea auditorilor, care au dispus la încheierea controlului „luarea tuturor măsurilor privind stabilirea, notificarea, întocmirea și transmiterea deciziilor de impunere pentru diferențele de impozit pe clădiri datorate de persoanele fizice care dețin în proprietate clădiri nerezidențiale și care nu au întocmit și depus la organul fiscal declarații privind destinația clădirilor în care se desfășoară activități economice”.

Cum nu pot avea ambele instituții dreptate, vom reveni în scurt timp asupra subiectului, să vedem cine pe cine induce în eroare.

Impozitarea „selectivă”, problemă veche

Gaura de 7,3 milioane de lei generată de impozitarea „selectivă” era previzibilă dacă ne uităm la semnalele din anii precedenți. Conform prociutescu.ro, un alt raport al Curții de Conturi, din 2016, arăta mai multe nereguli în acest domeniu, cu impact bugetar negativ de peste 3 milioane de lei:

• reglementarea eronată / retroactivă / cu încălcarea cerințelor impuse de Codul Fiscal a unei reduceri de 20% a obligației ce revenea persoanelor fizice cu privire la plata impozitului pe clădiri și a taxei pe teren. Faptul a generat un impact negativ deosebit de mare (estimat la 3.327.225 lei – pe perioada 2010-2014) asupra veniturilor entității;
• erori în modul de stabilire a impozitului pe clădiri ( determinate de persoanele fizice) precum și a impozitului pe terenuri (situate în intravilan „curți-construcții” ), generate de determinarea necorespunzătoare a coeficientului de corecție aferent categoriei de folosință, rangului localității și/ sau zonei fiscale ( estimate din perioada ultimilor 8 ani, la o valoare totală de 9.238.080 lei – din care 66% reprezintă reducere de impozit pe teren intravilan – curți-construcții deținute de persoane juridice);
• deficiențe privind modul de stabilire al taxelor pentru autorizațiile de construcție de verificare (pe perioada de valabilitate a autorizației de construire ) a gradului de realizare a lucrărilor (în scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării), precum și a modului în care se stabilește nivelul final al taxei  regularizarea acesteia la recepția lucrărilor) și, respectiv, impozitul pe clădirile nou construite de către persoane juridice. Se reține în acest context că, dintr-un număr de 11 dosare de autorizare luate în analiză, au fost identificate nereguli la 82% dintre acestea, respectiv 9 dosare, ocazie cu care s-a estimat o subevaluare a nivelului de venituri de această natură, cu 83.390 lei ( sumă la care se impune și stabilirea accesoriilor aferente);
• nestabilirea taxelor pe terenurile din proprietatea unității administrativ-teritoriale și ale statului, terenuri concesionate/ închiriate/ date în administrare.

Nereguli și la împărțirea banilor

Bunul plac este un criteriu de bază și în împărțirea banilor, nu doar în strângerea lor. După cum a arătat o analiză Puterea.ro, lucrări de reparații, studii de fezabilitate sau achiziții de aparatură ori mobilier au fost făcute prin achiziție directă, deși se impunea organizarea de licitații.

Metoda „fragmentării”, aleasă de edili, este caz de manual pentru procurorii DNA și are corespondent în codul penal, la articolul despre „abuz în serviciu”.

Cel mai evident caz a avut loc anul trecut când, în decurs de patru minute, administrația orașului a lansat patru cereri de ofertă ce vizau studii de fezabilitate pentru mai multe lucrări de construcții.

Semn că lucrurile erau deja aranjate, toate cele patru solicitări au primit oferte (aceeptate toate) în mai puțin de zece minute. Timp în care nu ar fi reușit nici măcar să parcurgă caietul de sarcini, nicidecum să și propună variante de preț, să completeze formularele și să urce documentele în sistemul electronic de achiziții.