Planul lui Trump pentru pace în Ucraina – un pericol pentru România 

Planul de pace propus de președintele american Donald Trump a generat reacții și îngrijorări în rândul analiștilor și diplomaților europeni. Acesta presupune concesii teritoriale majore din partea Ucrainei și un nou cadru de securitate regională. Ar putea reprezenta un pericol pentru România.

Planul “de pace” propus de Trump

Planul lui Donald Trump, prezentat liderilor europeni și Ucrainei săptămâna trecută la Paris, de către Marco Rubio, conține următoarele prevederi:

• Recunoașterea juridică a anexării Crimeei de către Rusia;
• Acceptarea controlului de facto al Rusiei asupra unor teritorii ocupate în regiunile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie;
• O promisiune că Ucraina nu va deveni membră NATO;
• Ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei și reluarea cooperării economice, în special în domeniile energetic și industrial.

În schimb, Ucraina ar urma să primească o garanție de securitate din partea unui grup de state europene sau non-europene, fără participarea directă a Statelor Unite.

12:55 • ECONOMIE

Taxe vamale de 3.521%. La ce vrea Trump aceste tarife

12:04 • ECONOMIE

Preţul aurului scade după ce Trump şi-a îndulcit tonul. Bursele şi Bitcoin cresc

Analiști europeni avertizează că acceptarea acestui plan ar putea încuraja tendințele revizioniste în regiune. Recunoașterea modificării granițelor prin forță ar putea deveni un precedent periculos. În viitor, alte state ar putea ridica pretenții teritoriale, cauzând noi conflicte în zonă. Cele mai vulnerabile ar fi țările baltice și granița de Est a UE.

Un pericol pentru România

În actualul context geopolitic, o eventuală recunoaștere internațională a controlului militar rusesc asupra unor părți din Ucraina ar putea avea implicații directe pentru România. Controlul extins al Rusiei în regiunea Mării Negre, în combinație cu dezvoltarea capabilităților sale militare, este văzut ca un potențial risc de securitate pentru toate statele vecine.

În acest context, consolidarea prezenței militare aliate pe teritoriul României, inclusiv prin menținerea scutului antirachetă de la Deveselu, este considerată o măsură importantă de securitate.

Până în prezent, liderii ucraineni au respins o serie de puncte din propunerea discutată informal, iar mai multe state europene și-au exprimat rezervele. România, ca stat membru al UE și NATO, își coordonează pozițiile diplomatice și de securitate în strânsă legătură cu partenerii europeni și transatlantici.