PNRR, un eșec? BNR trage un mare semnal de alarmă

Banca Națională a României critică, în ultimul Raport al stabilității financiare, ritmul lent al absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest ritm este plasat de Banca Centrală la categoria de risc sistemic la adresa stabilității financiare a României.

România continuă să înregistreze rate mai reduse de absorbție a fondurilor europene (69 la sută), ceea ce plasează România în a doua parte a clasamentului țărilor din UE, în urma țărilor din regiune, date pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, 8 noiembrie 2022).

Creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor europene și respectarea calendarului strict al reformelor din programele asumate față de Comisia Europeană sunt esențiale pentru asigurarea unei creșteri economice durabile, adaptate schimbărilor tehnologice și climatice.

Continuarea acestor reforme va contribui, de asemenea, la reducerea vulnerabilităților macroeconomice, în special a celor determinate de dezechilibrul balanței de plăți, se spune în raport.

14:30 • ECONOMIE

Banca Națională a României a republicat, în formă completată, Minuta ședinței pe probleme de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, desfășurată pe 8 noiembrie.

18:16, 20.11.2024 • ECONOMIE

12 vești bune și 8 îngrijorări din partea BNR

PNRR implică realizarea unui număr de 292 de investiții și a 215 reforme. Dintre acestea, 155 de investiții și 32 de reforme vizează tranziția economiei către un model de creștere favorabil mediului.

Întregul pachet de reforme este estimat să contribuie cu valori între 1,8 puncte procentuale și 2,9 puncte procentuale la creșterea produsului intern brut până în 2026 și cu 0,2 puncte procentuale determinate de programele similare implementate de celelalte state membre.

S-au cheltuit doar 499 milioane de euro din PNRR

Îngrijorarea BNR este certificată de un document guvernamental care a fost discutat într-una din ultimele ședințe ale Cabinetului Ciucă. Acesta arată că anul trecut, România a primit de la Comisia Europeană 6,35 miliarde de de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dintr-un total de 29,18 miliarde de lei, și a făcut plăți către firme, instituții de stat, ONG-ur etc. de doar 499 milioane de lei. România mai are la dispoziție încă patru ani de a cheltui restul de bani.

La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.

Alocarea bugetară aferentă PNRR este de 29,18 miliarde de euro, din care sprijin nerambursabil în valoare de 14,23 miliarde de euro, iar împrumutul se ridică la 14,94 miliarde de euro. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 de investiții), 507 ținte și jaloane, structurate în jurul a șase piloni și cincisprezece componente.

Cele 15 componente acoperă nevoile României și urmăresc concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.