Politico: „Partidele pro-UE din România opresc extrema dreaptă la votul parlamentar, arată primele rezultate”
Deși centrul-stânga este lider, manifestarea puternică a extremei drepte este semnificativă înaintea votului pentru președinție din 8 decembrie. Partidele pro-UE și pro-NATO din România păreau să rețină extrema dreaptă la alegerile parlamentare de duminică, dar puterea votului radical a sugerat că un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea, în continuare, câștiga președinția, săptămâna viitoare, scrie Politico.
România a fost cufundată într-una dintre cele mai intense crize ale sale de la căderea comunismului, când Călin Georgescu, un admirator practic necunoscut al președintelui rus Vladimir Putin, a câștigat primul tur al alegerilor pentru importanta funcție de președinte, la alegerile din 24 noiembrie. El s-a bazat, parțial pe o campanie TikTok de mare succes, mai spune Politico.
Semnalele inițiale de duminică seara – de la sondajele de la ieșirea de la vot și primele rezultate – au fost că instituția politică tradițională va păstra controlul parlamentului, ținând să frâneze un val de extremă dreapta.
Partidul Social Democrat (PSD) de centru-stânga al premierului Marcel Ciolacu părea pregătit să obțină aproximativ 23 la sută din voturi, învingând Alianța de extremă dreapta pentru Uniunea Românilor (AUR) cu 18 la sută, cu aproape 99 la sută din voturi numărate.
Ciolacu a salutat demonstrația puternică a partidului său ca o dovadă că țara cu 19 milioane de locuitori ar putea să-și mențină traiectoria pro-UE: „Este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice: să continue dezvoltarea țării cu bani europeni, dar în același timp, este timpul să ne protejăm identitatea, valorile naționale și credința.”
Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliție care ar putea include Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, actualul său partener de guvernare, care s-a clasat pe locul al treilea cu aproximativ 14,5% din voturi, alături de alții.
Când vine vorba de Președinție, tabloul este mai complex, întrucât nici PSD, nici PNL nu s-au calificat în turul doi.
În schimb, i-a revenit liberalei Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvați România (USR), misiunea să se înfrunte cu Georgescu, în turul doi al votului prezidențial din 8 decembrie.
Pe cont propriu, USR – cu aproximativ 12 la sută din voturi – este în urma celor 18 la sută ale AUR de extremă dreapta. În plus, două partide mai mici de extremă dreapta au câștigat 6% și, respectiv, 7,5% din voturi.
Deci, mult va depinde de cine susțin alegătorii PSD și PNL duminica viitoare.
Un mare potențial ar putea avea o înțelegere politică între echipa USR a lui Lasconi cu PSD-ul lui Ciolacu: ea l-ar ajuta să formeze o majoritate în parlament, în timp ce el o va susține pentru președinte. Lasconi, însă, ar putea avea o problemă în a înghiți un astfel de pact toxic, în condițiile în care ar lega-o de un establishment tradițional demult pătat de clientism și corupție.
Lasconi a ales să-și țină cărțile acoperite până când vor veni rezultatele complete și și-a limitat remarcile electorale la avertizarea că Georgescu ar putea pune țara înapoi sub stăpânirea Rusiei, menționând că Moscova „nu a făcut niciodată nimic bun” pentru România.
„Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România în UE și NATO”, a spus ea. „Noi, uniți, putem face minuni. Dacă suntem uniți, roboții ruși de pe TikTok nu ne pot distruge democrația.”
Liderul AUR, George Simion, a spus că nu crede un sondaj de exit-pol care arată partidul său doar pe locul doi și a sugerat că partidele de extremă dreapta au avut rezultate mai bune decât arată.
„Astăzi, poporul român a votat masiv forțele suveraniste și cu atât mai mult [pentru] ceea ce ne-am dorit de la înființarea AUR în urmă cu exact cinci ani: ca PSD și PNL să fie scoși din majoritatea guvernanților prin votul românilor”.