Politico: Un nou front în politica globală. Donald Trump și „demolarea” UE

Donald Trump și-a început al doilea mandat la Casa Albă cu o nouă ofensivă: slăbirea Uniunii Europene și transformarea acesteia într-o structură care să corespundă viziunii sale.

După ce, în primul mandat, a încercat să destabilizeze blocul european printr-un război comercial, acum fostul și actualul președinte american, Donald Trump, lovește direct în unitatea celor 27 de state membre, profitând de criza de securitate provocată de retragerea sprijinului SUA pentru Ucraina, scrie Politico.

Uniunea Europeană, între ciocanul Moscovei și nicovala Washingtonului

Retragerea sprijinului american pentru Ucraina a creat o falie adâncă în interiorul UE. În timp ce unele state membre insistă pentru continuarea sprijinului militar și financiar, altele, în frunte cu Ungaria, se opun ferm. Această diviziune servește perfect intereselor lui Trump, care a susținut constant că UE este o construcție defectuoasă, creată doar pentru a împiedica supremația economică a Statelor Unite.

Mai mult, Trump și apropiații săi din administrație par să adopte o strategie de tip „divide et impera”, alegând să ignore instituțiile UE de la Bruxelles și să colaboreze direct cu liderii naționali pe care îi consideră favorabili agendei sale. Această abordare lovește direct în unitatea europeană și redeschide discuțiile despre viitorul proiectului european.

12:31 • Internațional

Trump adâncește criza de încredere din NATO în privința partajării informațiilor. Alianța, zguduită de temeri și suspiciuni

14:53 • Internațional

Canada amenință cu oprirea electricității către SUA în contextul noilor tarife impuse de Donald Trump

Bruxelles-ul marginalizat, capitalele europene forțate să preia conducerea

Deja în primele săptămâni ale mandatului său, Trump a demonstrat disprețul față de instituțiile europene. Vizita șefului comercial al UE la Washington s-a soldat cu un eșec, iar liderii europeni au fost tratați cu indiferență sau chiar ostilitate. Secretarul de stat Marco Rubio a refuzat să se întâlnească cu Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, semnalând clar că administrația Trump nu consideră UE un partener de dialog.

În acest context, lideri precum Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au început să contureze o nouă axă diplomatică, bazată pe colaborări directe între statele mari din Europa și aliați externi, cum ar fi Canada și Turcia. Bruxelles-ul, odinioară centrul decizional al Europei, riscă să devină un spectator în propria sa curte.

Sprijin pentru extrema dreaptă europeană: un plan deliberat?

Pe lângă atacurile directe la adresa UE, administrația Trump pare să cultive și relații privilegiate cu forțele politice naționaliste și eurosceptice din Europa. De la premierul ungar Viktor Orbán la Giorgia Meloni în Italia, liderii de dreapta radicală sunt considerați de Trump parteneri de încredere în proiectul său de destructurare a UE.

Tanguy Struye de Swielande, expert în relațiile transatlantice, avertizează că Trump nu se mulțumește doar să critice Bruxelles-ul, ci chiar urmărește activ să reconstruiască UE într-o „Europă a națiunilor”, în care fiecare stat își urmărește propriul interes, iar blocul comunitar devine o simplă confederație slabă, fără greutate globală.

Relațiile transatlantice: de la „parteneri tensionați” la „dușmani declarați”

În primul mandat al lui Trump, relațiile cu liderii UE erau dificile, dar funcționale. Jean-Claude Juncker, pe atunci președintele Comisiei Europene, reușise chiar să stabilească un fel de relație personală cu Trump, bazată pe un amestec de umor și tranzacționare dură. Acum, însă, aceste canale de comunicare par complet rupte.

Maroš Šefčovič, actualul șef comercial al UE, a revenit dintr-o vizită la Washington nu doar cu mâinile goale, ci și cu perspectiva unor noi tarife punitive impuse de SUA. Trump vrea să taxeze cu 25% toate importurile din UE, fără excepție, ignorând complet ofertele europene menite să detensioneze relația economică.

„Cenzura europeană”, un nou front de luptă

Pe lângă comerț și geopolitică, administrația Trump a lansat un atac direct și asupra reglementărilor tehnologice europene. Legislația UE care impune giganților tech să respecte reguli stricte privind conținutul online este etichetată de administrația Trump drept „cenzură europeană”.

Jim Jordan, unul dintre aliații cheie ai lui Trump din Congres, a cerut oficial Comisiei Europene să predea toate documentele și schimburile de corespondență cu marile companii americane din sectorul tech. Această ofensivă nu este doar economică, ci și ideologică. Administrația Trump vede în regulile UE o amenințare la adresa „libertății de exprimare” și, implicit, un obstacol în calea consolidării unei drepte conservatoare globale.

Ungaria – calul troian al lui Trump în UE

În timp ce majoritatea oficialilor UE sunt tratați cu ostilitate sau ignorați complet, există o excepție notabilă: Olivér Várhelyi, comisarul european din partea Ungariei. Acesta a avut întâlniri repetate cu oficialii de rang înalt din administrația Trump, semn că Budapesta este privită de Washington ca un aliat strategic în interiorul UE.

Această relație specială între administrația Trump și guvernul lui Viktor Orbán subminează și mai mult unitatea europeană și alimentează suspiciunile că Ungaria joacă un dublu rol, servind atât interesele Kremlinului, cât și pe cele ale Casei Albe.

Viitor incert: UE rezistă cu „pielea dinților”

În ciuda acestui asalt fără precedent, unii diplomați europeni rămân optimiști. „UE a supraviețuit și altor crize, iar de fiecare dată a ieșit mai puternică”, susține un diplomat european. Totuși, optimismul oficialilor de la Bruxelles contrastează cu realitatea sumbră de pe teren: unitatea europeană este mai fragilă ca niciodată, iar capacitatea blocului de a-și apăra interesele în fața unei Americi ostile este serios pusă la îndoială.