Polonia și alte trei țări se retrag din tratatul de interzicere a minelor antipersonal

Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au anunțat retragerea lor din Convenția de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune.

Decizia a fost făcută publică pe 18 martie, printr-o declarație comună a miniștrilor apărării celor patru state, postată pe site-ul guvernului polonez.

Motivele retragerii

Miniștrii apărării din aceste țări au explicat că amenințările crescânde la adresa securității regionale, în special din partea Rusiei și Belarusului, necesită măsuri suplimentare pentru consolidarea capacităților de apărare.

„În lumina acestei situații de securitate volatile, marcată de agresiunea rusă și de amenințarea continuă pe care o reprezintă pentru comunitatea euro-atlantică, este de maximă importanță să identificăm toate măsurile care pot contribui la întărirea capacităților noastre de descurajare și apărare”, se menționează în declarație.

16:14, 11.03.2025 • ECONOMIE

Polonezii, supărați că ouăle românești iau locul la raft celor autohtone

08:45, 09.03.2025 • Internațional

Presa franceză: Planurile Rusiei pentru România, Moldova, Polonia și țările baltice după Ucraina

Oficialii subliniază că actualul context impune o mai mare flexibilitate a forțelor armate în utilizarea sistemelor moderne de armament și a soluțiilor defensive pentru flancul estic al NATO, scrie Politico.

Angajamentul față de dreptul internațional umanitar

Deși cele patru state se retrag din tratatul care interzice utilizarea minelor antipersonal, ele afirmă că rămân dedicate respectării dreptului internațional umanitar și protejării civililor în conflictele armate.

„Țările noastre vor continua să adere la aceste principii în timp ce ne protejăm securitatea”, au transmis miniștrii apărării.

Contextul securității europene

Decizia de retragere vine într-un moment de incertitudine crescută pentru securitatea europeană, pe fondul amenințării președintelui american Donald Trump de a reduce sprijinul SUA pentru NATO și a escaladării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Liderii europeni discută despre o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, de la 2% la 3,5% din PIB în următorul deceniu, pentru a compensa eventualele retrageri de sprijin extern și a asigura o apărare mai solidă împotriva amenințărilor emergente.

Provocări pentru apărarea europeană

În plus, experții avertizează că actualul arsenal nuclear al Franței, care numără aproximativ 300 de focoase, este insuficient pentru a proteja întreaga Europă. În comparație, Statele Unite dispun de 5.000 de focoase nucleare, iar Rusia de 5.580, dintre care unele au fost recent mutate în Belarus.

Retragerea Poloniei și a țărilor baltice din Convenția de la Ottawa semnalează o schimbare majoră în politica de apărare a regiunii, marcând o reevaluare a măsurilor necesare pentru descurajarea amenințărilor externe.