Poluare extremă în București cu valori periculoase pentru sănătate

Aerul respirabil pare tot mai greu de găsit în Capitală, fiind încadrat oficial în categoria „rău”, „foarte rău” și chiar „extrem de rău” în mai toate zonele chiar și la primele ore ale dimineții. Depășirile sunt recunoscute oficial ca fiind, în anumite cazuri, și de zece ori peste media considerată admisibilă de Organizația Mondială a Sănătății. Recent au fost însă și mai mari de atât.

După un week-end cu poluare extremă în București și localitățile învecinate, calitatea aerului se menține în parametri periculoși pentru sănătatea umană.

Luni dimineață, în diferite zone, aerul era catalogat oficial „rău” și „foarte rău” de calitateaer.ro, un site dedicat informării în timp real privind parametrii de calitate a aerului, monitorizați în peste 100 stații de pe toată suprafața României care alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).

Cel mai toxic aer

Luni dimineață, la ora 7, înainte ca traficul să urce la parametrii de vârf, cel mai toxic aer era pe șoseaua Colentina, între Dragonul Roșu și Expo Market Doraly. La particule în suspensie PM 2.5 (µg/m3) depășea de șase ori limita admisă, fiind încadrat la „foarte rău”, un indicator la care paradoxal lucrurile stăteau ceva mai bine decât duminică, zi în care a depășit de zece ori limita. La particule în suspensie PM10, depășirile erau astăzi „doar” de patru ori, față de cinci ori în cursul zilei de ieri.

„Foarte rău” era încadrat aerul și în Bucureștii noi, cu depășiri ale limitelor de cinci ori la PM 2,5 și de patru ori la PM10.

„Rău” era catalogat aerul din zonele Piața Obor, Piața Constituției, Tineretului, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni dar și în localitățile limitrofe Chiajna, Măgurele, Glina, Voluntari și Otopeni, cu depășiri ale limitelor de 3-4 ori față de normele admise.

„Accceptabil” era în zona bulevardului Ferdinand, Cișmigiu, Parcul Drumul Taberei ori Berceni, cu depășiri doar de două ori peste limitele admise.

În week-end, lucrurile au stat și mai prost. Conform hotnews.ro, pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului – Airly.org – a înregistrat, în anumite zone din București și din localitățile învecinate, valori instant de 25 de ori mai mari față de valorile recomandate.

Ce sunt PM2,5 și PM10

Particulele în suspensie precum PM10, PM 2.5, PM1 și PM0 sunt particule cu un diametru aerodinamic mai mic decât 10, 2,5, 1 și respectiv 0,1 µm (o miime de milimetru).

Conform stratos.ro, companie de consultanță aflată pe lista experților care elaborează studii de mediu, particulele mai mari, după ce au fost emise în atmosferă, sunt îndepărtate rapid de gravitație sau sunt spălate de ploaie. Cele mai fine pot rămâne în atmosferă mai mult timp (de la câteva zile până la câteva săptămâni). Ca atare, ele pot fi transportate pe distanțe mai lungi. O altă posibilă consecință a acestei șederi îndelungate este modificarea compoziției și a caracteristicilor particulelor din cauza unor procese fizico-chimice.

PM10 și PM2.5 provin adesea din surse diferite de emisii și au compoziții chimice diferite. Emisiile rezultate din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului produc o mare parte din poluarea cu PM2.5 a aerului exterior.

PM10 include, de asemenea, praful de pe șantierele de construcții, gropile de gunoi și agricultură, poate apărea în urma incendiilor și a arderii deșeurilor, din surse industriale, din praful suflat de vânt pe terenurile deschise, din polen sau fragmente de bacterii.

Indicele specific corespunzător particulelor în suspensie < 2.5 µm ar trebui să fie între 0-10 pentru a fi considerat „bun” în vreme ce la PM10 ar trebui să fie între 0-20

Efectele poluării cu PM10 și PM2.5 asupra sănătății

Conform stratos.ro, o serie de efecte negative asupra sănătății au fost asociate cu expunerea atât la PM2.5, cât și la PM10.

Pentru PM2.5, expunerile de scurtă durată (până la 24 de ore) au fost asociate cu mortalitate prematură, spitalizări crescute pentru cauze cardiace sau pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm, vizite la urgențe, simptome respiratorii și restricții, zile de inactivitate. Aceste efecte adverse asupra sănătății au fost raportate în principal la sugari, copii și adulți în vârstă cu boli cardiace sau pulmonare preexistente.

În plus, dintre toți poluanții atmosferici obișnuiți, PM2.5 este asociat cu cea mai mare proporție de efecte adverse asupra sănătății legate de poluarea aerului, atât în ​​Statele Unite, cât și în întreaga lume, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Expunerea pe termen scurt la PM10 a fost asociată în primul rând cu agravarea bolilor respiratorii, inclusiv astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), ducând la spitalizare și vizite la departamentul de urgență.

Expunerea pe termen lung (de la luni, la ani) la PM2.5 a fost legată de moartea prematură, în special la persoanele care au boli cronice de inimă sau plămâni, și creșterea redusă a funcției pulmonare la copii.

Efectele expunerii pe termen lung la PM10 sunt mai puțin clare, deși mai multe studii sugerează o legătură între expunerea pe termen lung la PM10 și mortalitatea respiratorie.