Poluarea atmosferică a provocat 8,1 milioane de decese la nivel mondial

Date îngrijorătoare au fost scoase la iveală de un raport care arată ca poluarea atmosferică a provocat nu mai puțin de 8,1 milioane de decese la nivel mondial, în 2021. Acestea nu sunt singurele consecințe ale poluării atmosferice. Se pare că, milioane de oameni trăiesc cu boli cronice, punând o presiune imensă asupra sistemelor de sănătate tot din cauza acestei probleme, spune Asociația 2Celsius.

Conform celei de-a 5-a ediții a raportului „Starea aerului la nivel global” (State of Global Air – SoGA), publicat în iunie 2024 de Institutul de Cercetare a Efectelor asupra Sănătății (HEI), expunerea la poluarea atmosferică a contribuit la peste 700.000 de decese în rândul copiilor sub cinci ani în 2021. Astfel, poluarea aerului a devenit al doilea factor principal asociat cu riscul de deces pentru această grupă de vârstă, după malnutriție.

Din totalul acestor decese, 500.000 au fost cauzate de poluarea aerului din gospodării din cauza gătitului în interior cu combustibili poluanţi, în special în Africa şi Asia.

România se confruntă cu decese cauzate de poluarea atmosferică

Peste 90% dintre decesele cauzate de poluarea atmosferică la nivel global (7,8 milioane de persoane) sunt atribuite poluării aerului cu PM2,5. În 2021, expunerea pe termen lung la ozon a fost responsabilă, conform estimărilor, pentru 489.518 decese la nivel global, dintre care 14.000 de decese asociate cu BPOC în Statele Unite, un număr mai mare decât în alte țări cu venituri mari.

Raportul relevă că în România, 68 de copii și-au pierdut viața din cauza poluării aerului în perioada analizată, dintre care 63 înainte de a împlini un an.

Totodată, în 2021, estimările vorbesc despre faptul că, la nivel naţional, copiii sub cinci ani au pierdut 6.258 de ani de viaţă sănătoasă din cauza poluării aerului. Deşi rezultatele prezentate în SoGA nu sunt unele dintre cele mai pozitive, totuşi raportul vine şi cu veşti bune.

Există și câteva vești bune

„Din anul 2000, rata mortalităţii înregistrată în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 53%, în mare parte datorită eforturilor de a creşte accesul la energie curată folosită în scopul gătitului, precum şi îmbunătăţirii accesului la asistenţă medicală, la nutriţie şi la o mai bună conştientizare a efectelor nocive ale expunerii la un aer poluat în gospodării.

Numeroase ţări, în special cele care înregistrează cel mai ridicat nivel al poluării atmosferice,abordează în sfârşit problema în mod direct. Măsurile privind calitatea aerului adoptate în regiuni precum Africa, America Latină şi Asia, cum ar fi crearea unor reţele de monitorizare a poluării atmosferice, aplicarea unor politici mai stricte cu privire la calitatea aerului sau diminuarea poluării atmosferice datorate traficului prin tranziţia la autovehicule hibride sau electrice, toate au un impact măsurabil asupra poluării şi ameliorează sănătatea publică.

Odată cu măsurarea progreselor înregistrate, se pot întreprinde mai multe demersuri pentru a se asigura că poluarea atmosferică nu mai devansează alte riscuri pentru sănătate şi nu mai reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări pentru milioane de vieţi”, menţionează sursa citată.