Poluarea în Roma antică: Cum plumbul a contribuit la prăbușirea civilizației
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/Proiect-nou-8-2.jpg)
Poluarea nu este un fenomen recent, iar rădăcinile sale se întind adânc în istoria umanității. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences arată că, de-a lungul extinderii și dezvoltării Imperiului Roman, poluarea cu plumb a atins proporții masive, având consecințe grave asupra sănătății populațiilor de atunci.
Potrivit cercetătorilor, această poluare ar fi putut duce la o scădere semnificativă a coeficientului de inteligență al oamenilor din acea perioadă, cu o reducere estimată de 2-3 puncte, afectând astfel dezvoltarea intelectuală a întregii populații europene.
Studiile se bazează pe analizele detaliate ale carotelor glaciare recoltate din Arctica și examinate de echipele științifice ale Desert Research Institute din Nevada. Aceste mostre de gheață conțin bule de gaz antice, care oferă o imagine clară a atmosferei din trecut. În urma cercetării, s-a constatat că poluarea atmosferică cu plumb a atins un vârf în secolul II î.Hr., în timpul Republicii Romane, și a continuat să fie extrem de ridicată pe parcursul întregului Imperiu Roman, până la mijlocul secolului II d.Hr., în perioada marii plăgi antonine, scrie Le Point.
Plumbul omniprezent în viața romanilor
Romanii au fost mari utilizatori ai plumbului în diverse aspecte ale vieții lor cotidiene: de la instalațiile de canalizare, cosmeticele, ancora pentru bărci, ustensilele de gătit, până la vasele de lux și monedele de metal. Studiile arată că, în procesul de extragere a argintului din galena, un mineral bogat în plumb, au fost eliberate cantități uriașe de plumb în atmosferă. De fapt, pentru fiecare uncie de argint extrasă, mii de uncii de plumb erau degajate, iar acest proces a fost realizat pe întregul teritoriu al imperiului, de la Spania și Franța până în Germania și Grecia.
Pe măsură ce Imperiul Roman se extindea și orașele se dezvoltau, nevoia de monedă și materii prime creștea exponențial, iar extracția galenei de argint devenea o activitate tot mai intensă. Cercetătorii estimează că, între secolele II î.Hr. și II d.Hr., 500 de kilotone de plumb au fost eliberate în atmosferă, ceea ce a dus la prima mare criză ecologică din istorie.
Efectele poluării asupra sănătății
Excesul de plumb a avut efecte devastatoare asupra sănătății populației romane, ducând la apariția unor simptome de saturnism, cum ar fi oboseala cronică, infertilitatea, cancerul, durerile de cap, scăderea atenției și întârzierea creșterii și dezvoltării intelectuale a copiilor. Conform cercetărilor, copiii născuți în această perioadă aveau niveluri medii de plumb în sânge de aproximativ 2,4 micrograme pe decilitru, un nivel care ar fi influențat negativ dezvoltarea lor cognitivă.
„O scădere de 2-3 puncte ale IQ-ului poate părea mică la prima vedere, dar aplicată pe întreaga populație europeană, aceasta reprezenta o problemă majoră”, a declarat profesorul Nathan Chellman, coautor al studiului.
Poluarea cu plumb și prăbușirea civilizației romane
Unii istorici sugerează că poluarea masivă cu plumb ar fi putut contribui la eșecurile elitei romane și la prăbușirea civilizației romane. Cei mai bogați romani, care trăiau în lux, erau expuși într-o măsură mai mare la plumb, datorită materialelor din care erau construite casele și obiectele de uz zilnic. Pline l’Ancien descria colica saturnină ca fiind o boală comună în rândul aristocrației romane. Se crede că mulți împărați, precum Caligula, Claudius și Nero, care au avut comportamente bizare și simptome fizice și psihice neobișnuite, ar fi putut fi afectați de intoxicația cu plumb.
Deși această teorie este încă dezbătută, este clar că poluarea din timpul Imperiului Roman a avut efecte de lungă durată asupra sănătății și dezvoltării întregii societăți, iar studiile recente subliniază importanța înțelegerii acestui fenomen în contextul actual al crizelor ecologice.