Pontonul „Schengen” din Portul Galați a costat un milion de euro, dar în 14 ani n-a acostat la el nicio navă

În Portul Galați există din martie 2011 un Ponton „Schengen” care a costat un milion de euro și a fost construit cu respectarea normelor europene ce trebuie îndeplinite de un terminal pentru pasageri, dar în cei 14 ani de la inaugurare au urcat pe acest ponton doar angajații care se ocupă de curățenie.

Pontonul „Schengen” este celebru la Galați din cauză că, deși a costat un milion de euro, nu a fost utilizat pentru scopul în care a fost construit și amplasat la dana din fața Palatului Navigației, pentru acostarea în port a navelor de pasageri.

A fost construit cu fonduri de la Bruxelles și a fost inaugurat în martie 2011 în cadrul programului României pentru îndeplinirea condițiilor de aderare la Spațiul Schengen. A fost structurat astfel încât să îndeplinească toate normele referitoare la terminalele de pasageri, cu sisteme de intrare și ieșire a pasagerilor UE și „non-UE”, cu Dispecerat și compartimente pentru Vamă, Poliția de Frontieră și chiar pentru SRI.

Pontonul „Schengen” ar fi trebuit să fie utilizat chiar și înainte de aderarea la Spațiul Schengen pe domeniul naval, în primăvara lui 2024, deoarece până la declanșarea războiului Ucraina și bombardamentele Rusiei asupra porturilor ucrainiene de la Dunăre, Reni, Ismail și Chilia, prin rada Portului Galați treceau anual zeci de nave de croazieră cu destinația Delta Dunării, dar niciuna dintre aceste nave n-a oprit la Galați, din cauză că orașul nu le oferă turiștilor atracții care să justifice o escală.

„Acel ponton era una din condițiile pe Schengen. El a fost construit cu bani veniți din afară, nu cu bani de la guvern. Ca și structură interioară, respectă toate normele care țin din domeniu. Există chiar și o cameră de detenție la acest terminal.

 În schimb, nu a fost bine gândită înălțimea la bordul liber, unde pui piciorul. Bordul liber este mai înalt decât bordul pe care îl au în mod obișnuit navele de croazieră care vin pe Dunăre. Asta e o chestiune.

 A doua chestiune foarte importantă este că el trebuia să servească în momentul în care veneau navele pe Dunăre, cu turiști sau cu pasageri și trăgeau la mal, trebuiau să tragă la acest ponton. Problema este că navele nu au mai venit”,

ne-a declarat Vasile Pârlog, fost director al Prefecturii Galați.

De ce nu vin navele de croazieră la Galați? Din cauza nepriceperii edililor!

Ideea construirii Pontonului „Schengen” a foarte utilă, problema este că edilii Galațiului nu se pricep să pună în valoare o ofertă turistică a orașului, deși la Galați există vestigii romane unice pentru istoria Imperiului Roman, zone de agrement și chiar podgorii cu vinuri care erau comercializate la Viena la 1620.

„De ce nu vin navele la Galați. Navele alea care le vedem pe Dunăre. Eu am discutat cu un agent care s-a ocupat de asta și din ce îmi amintesc, mi-a spus așa: turiștii vin în Galați și ce urmează să facă?

 Ca să vorbim cinstit, Galațiul nu este interesant pentru acești oameni care vin în croaziere pe Dunăre. Ce se va întâmpla cu acest ponton urmează să vedem”, 

a adăugat fostul director al Prefecturii.

O navă de croazieră a oprit la Pontonul „Schengen” din Galați pentru ca turiștii să meargă într-un sat din Republica Moldova

Chiar dacă Galațiul nu are atracții turistice, la Pontonul „Schengen” a acostat, în 2018, o navă cu turiști occidentali care au mers în satul Văleni din Republica Moldova, atrași de bucatele tradiţionale, vinul şi cultura rurală.

Inițial, când au văzut că turiștii occidentali s-au ambarcat în autocare și au plectat spre Vama Giurgiulești, cu Republica Moldova, oficialii din Portul Galați au crezut că merg peste Prut ca să cumpere țigări ieftine și vinuri moldovenești.

De fapt, turiștii au mers la Văleni, pentru că acel sat avea o atracție turistică mai consistentă decât aceea a Galațiului.

Satul Văleni este celebru în Moldova de peste Prut datorită Lidiei Bejenaru, care în 2005 a participat la Eurovision 2005, alături de trupa „Zdob şi Zdub”, cu  celebra melodie „Bunica bate toba”.

La Văleni, Lidia Bejenaru și soțul său au realizat un program pentru turiștii care vin pe Dunăre sau cu autocarul. Turiștii se îmbracă în costume populare și sunt învățați de femeile din Văleni să plămădească și să coacă mai multe feluri de pâine, colăcei sau plăcinte. Tot în costume populare, turiștii participă la punerea în scenă a unor obiceiuri locale, cum ar fi ritualul „Pupăza soacrei”.

La capitolul bucate tradiționale, turiștii sunt invitați să guste iahnie de vară, care dincoace de Prut se numește tocană de legume, saramură de pește și alte feluri de mâncare tradițională. Plus vinuri moldovenești. Nimic complicat, nimic sofisticat.