Poprire record de 75 de milioane de lei din greșeală pe contul unui gălățean  

Un gălățean are toate șansele să intre în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare datorie imputată fără vreun temei: 75 de milioane de lei, echivalentul a 15 milioane de euro. Din greșeală, banca i-a instituit doar lui întreaga datorie reclamată de Direcția de Impozite și Taxe Locale Galați.

Întreaga aventură a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute: fostul consilier județean Dorin Butunoiu, în prezent consultant la Agenția de Dezvoltare Regională Sud Est și mic întreprinzător, s-a trezit cu un mesaj din partea băncii.

Istoria unei popriri

„Primesc acum câteva ore un SMS  automat de la Banca Transilvania (ca de fiecare dată când există tranzacții în conturile pe care le am la această bancă) unde mă anunță că a fost instituită o POPRIRE pe unul din conturi mele, iar valoarea popririi fiind de 74.916.118 RON (ca sa se înteleagă bine, 74 de milioane lei noi, adică 740 de miliarde lei vechi) aceasta poprire fiind venită de la DITL Galați (Direcția de Impozite și Taxe Locale).

Imediat am intrat de pe laptop, în contul respectiv, însă nu am putut să verific corectitudinea SMS-ului, implicit a valorii, apoi am pus mâna pe telefon și am început să apelez… mai întâi la Banca Transilvania – Filiala Galați, unde nu a răspuns nimeni, un telefon-2-3, nimic, apoi sun la apelul de urgență al băncii, mă direcționează către o aplicație ptr a verifica datele din cont și da, la secțiunea POPRIRI, văd aceasta poprire iar valoarea era una cât se poate de reală”, detaliază Butunoiu cum a aflat de datoria record ce i-a blocat contul personal.

Eroare din banca centrală

Odată lămurit că suma reproșată chiar este la acest nivel, a început cursa de anulare a datoriei, detaliată tot de cel afectat:

„Sun apoi la Taxe și impozite locale, unde îmi răspunde o doamnă drăguță ce îmi oferă unele informații ce țin de persoana fizică și juridică.

Aflu că există o poprire pe societate în valoare de 40 RON (altceva) și că s-ar putea ca POPRIREA pusă pe contul meu sa fie trecută în numele tuturor contribuabililor (persoane fizice și juridice din Galați) ce datorează bani la bugetul local, DITR Galați.

Într-un final, sunt sunat de către reprezentanta filialei BT Galați, explic situația, eu agitat până peste cap, cu dureri de inimă, după care m-a rugat să aștep un alt apel de la domnia ei, ptr a face și câteva verificări. Într-un final, mă sună doamna și îmi spune, mai serios mai în glumă, că cei din Banca centrală au comis o eroare de preluare a informațiilor legat de această poprire”, explică finalul Dorin Butunoiu.

Erori pe bandă

Cazul gălățeanului nu este unul singular, diferă ce celelalte doar nivelul enorm al datoriei imputate. La sfârșitul anului 2021, reprezentanții companiei de consultanță financiară EY România arătau că s-a ajuns la o adevărată practică și că tot mai mulți contribuabili au fost subiectul unor popriri înființate în mod eronat.

În majoritatea cazurilor, nu au fost înființate conform prevederilor Codului de Procedură Fiscală ori ca urmare a înregistrării unor obligații fiscale restante, ci din alte motive, care ar putea ține de breșe din infrastructura ANAF.

„Din nefericire, identificăm din ce în ce mai multe cazuri în care persoanele se confruntă cu conturile bancare poprite în mod eronat – cu accent pe conturile, deoarece nu vorbim doar de unul, ci de toate conturile bancare pe care contribuabilii în cauză le au deschise la băncile din România.

Un plus de gravitate este adus și de faptul că indisponibilizarea sumelor nu ține cont de corectitudinea impunerii și, în plus, afectează atât sumele existente deja în cont, cât și eventuale sume viitoare, în principiu, în limita obligațiilor fiscale stabilite în mod eronat de ANAF în sarcina contribuabilului”, arată Cristina Cristea, Senior Manager – Impozit pe venit și contribuții sociale – EY România.

Posibilele explicații

Conform consultanților fiscali, se pot identifica deja unele modele:

• Declarații inițiale neprocesate la timp. Acestea pot conduce la o ordine diferită de stingere a obligațiilor fiscale sau chiar la neprocesarea declarațiilor rectificative ce aveau drept scop tocmai diminuarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului.
• Decizii de impunere emise ca urmare a declarării veniturilor prin intermediul declarațiilor anuale, care nu au fost, însă, comunicate de către ANAF contribuabilului. Există și cazul în care acestea au fost comunicate însă prin publicitate (caz în care rar sunt identificate de contribuabil), urmare a faptului că nu s-a putut efectua comunicarea prin celelalte mijloace (poștă, prin mijloace electronice). Pentru acest ultim caz, ANAF trebuie să poată face atât dovada că deciziile de impunere nu au putut fi comunicate prin celelalte mijloace, cât și că a avut loc comunicarea prin publicitate.
• Neacordarea sau neprocesarea bonificațiilor conform legii, privind veniturile obținute și declarate prin intermediul Declarațiilor Unice sau, pur și simplu, erori de sistem invocate de ANAF.

„Se pare, însă, că și motivele pentru care se întâmplă aceste erori sunt variate, ce țin în principal de lipsa resurselor umane, care face imposibilă procesarea la timp a declarațiilor fiscale depuse de către contribuabil.

În acest moment, de exemplu, ne confruntăm cu un val de decizii de impunere emise pentru anul 2017.

Un alt motiv poate fi și perioada de pandemie care a forțat inclusiv inspectorii fiscali să muncească de acasă, fără să le fie asigurată infrastructura IT care să le permită procesarea informațiilor.

O a treia posibilă cauză se leagă de implementarea înregistrării electronice a unor declarații fiscale, care nu se regăsesc în fișa fiscală a contribuabilului decât prin intervenția manuală a inspectorului fiscal”, susține Cristina Cristea.

În toate cazurile, contribuabilul ajunge să fie vătămat, întrucât va figura cu obligații fiscale neachitate, fapt ce adesea conduce la poprirea conturilor bancare.