Pornhub și Xvideos dau în judecată Comisia Europeană

Pornografia online a redevenit un subiect fierbinte de dezbatere, în contextul unui nou scandal juridic ce a izbucnit între două dintre cele mai mari companii de pornografie din Europa și Uniunea Europeană. Recent, Pornhub și Xvideos au contestat obligațiile impuse de Uniunea Europeană în cadrul legii sale privind moderarea conținutului online, cunoscută sub numele de Actul serviciilor digitale (DSA). Și au dat în judecată Comisia Europeană.

Această confruntare a escaladat tensiunile dintre site-urile pentru adulți și autoritățile din Bruxelles, aducând în discuție aspecte sensibile privind protecția minorilor, conținutul ilegal și dăunător, precum și manipularea digitală. Pornhub și Xvideos au dat în judecată Comisia Europeană, contestând decizia acesteia din decembrie, anul trecut. Li s-a alăturat, recent, și StripChat, o platformă online cu conținut similar, conform Politico.eu

În decembrie, Comisia Europeană a desemnat cele trei site-uri de pornografie drept platforme online foarte mari, conform DSA. Astfel de platforme, vizitate de mai mult de 45 de milioane de europeni în medie în fiecare lună, se confruntă cu obligații suplimentare de a combate conținutul ilegal și dăunător, inclusiv implementarea potențială a mecanismelor pentru a bloca minorii de la accesarea site-ului lor. Platformele de pornografie vor trebui, de asemenea, să prezinte planuri detaliate până pe 20 aprilie privind modul în care limitează riscurile majore, cum ar fi violența împotriva femeilor și protecția minorilor.

Pornografia online este o industrie controversată, iar această dispută legală aduce în prim-plan probleme delicate legate de reglementarea și controlul conținutului explicit disponibil pe internet. În lumina creșterii constante a accesului la internet și a utilizării dispozitivelor mobile, conținutul pornografic online a devenit omniprezent și tot mai accesibil pentru o gamă largă de public.

Pornhub și Xvideos, două dintre cele mai populare platforme de pornografie online, contestă clasificarea lor drept platforme online foarte mari, care impune obligații suplimentare conform DSA. În plus, aceste companii au solicitat amânarea introducerii regulii care le cere să creeze o bibliotecă publică detaliată a reclamelor difuzate pe platforma lor. Aceste acțiuni ar putea avea consecințe semnificative asupra modului în care conținutul pornografic este reglementat și distribuit în Europa, alimentând dezbaterea cu privire la limitele libertății online și responsabilitatea platformelor în combaterea conținutului ilegal și dăunător.

Însă această dispută nu este doar despre reguli și proceduri juridice; este și despre impactul pe care pornografia online îl are asupra societății. Într-o epocă în care tehnologia permite manipularea digitală avansată, cum ar fi „deepfake”-urile, și în care conținutul pornografic poate fi accesat cu ușurință de către minori, preocupările legate de siguranța și sănătatea mentală și emoțională ale acestora sunt tot mai mari. Există o nevoie urgentă de a găsi un echilibru între libertatea de exprimare și protejarea integrității și sănătății publice, în special a copiilor și a tinerilor.

Acest caz juridic evidențiază complexitatea și provocările asociate cu reglementarea conținutului online și subliniază necesitatea unor măsuri eficiente și coerente pentru a aborda aceste probleme. Într-o lume digitală în continuă evoluție, responsabilitatea revine atât industriei pornografice, cât și autorităților și societății în ansamblu să găsească soluții durabile și echitabile pentru a gestiona aceste provocări în mod responsabil și eficient.