Portul Constanţa a rămas în urmă față de olandezi. Nici măcar în Top 5, în 2022

Chiar dacă a avut, anul trecut, una dintre cele mai semnificative creşteri în rândul porturilor europene din punct de vedere al volumelor de marfă manipulate, Portul Constanţa nu intră nici măcar în Top 5 la nivelul Uniunii.

În 2022, cel mai mult au crescut porturile Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%), în contextul războiului din Ucraina, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La polul opus, se află portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%).

La nivelul UE, în 2022, a fost manipulată o cantitate totală de 3,48 miliarde tone de marfă, mai mare cu 0,8%, față de 2021 (3,45 miliarde tone).

Aceasta vine după avansul de 3,9% din 2021, un an cu evoluţii bune, după perturbările din pandemie, care au dus la un declin de 7,3% în 2020.

Cine domină topul

Primele poziții în top sunt ocupate de porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone de marfă manipulate), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului.

Acestea şi-au păstrat poziţiile de principale porturi ale UE din punct de vedere al greutății brute a bunurilor manipulate, dar și raportat la volumul containerelor mari manipulate în porturi, cu o pondere de peste o cincime din total (22,5%).

Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, în plus cu 9 milioane de tone, comparativ cu 2021, ceea ce înseamnă 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.

În top cinci mai intră porturile Amsterdam (Olanda) și Algeciras (Spania).

Recent, comisarul UE pentru Transporturi, Adina Vălean, a criticat lipsa de investiții din Portul Constanța și faptul că se află între primele cele mai mari 10 porturi europene care nu a pășit în era digitalizării. Mai clar, portul Constanța e destul de „rămas în urmă” în ceea ce privește modernizarea operațiunilor.