Porumbul românesc, din Spania și până în Iran. Tabără, ASAS: “Noi nu controlăm deloc exporturile”

În lipsa procesării, dar și a declinului din zootehnie, România este un exportator important de porumb, chiar cel mai mare din Europa, ceea ce nu este neapărat rău. Ar trebui să ne bucure că am intrat în Clubul exportatorilor de cereale, însă, din păcate, nu românii fac jocurile pe piață, afirmă Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS).  

În același timp, nu putem face abstracție de faptul că România mai are încă de lucrat la capitolul productivitate, iar probabil va mai trece ceva vreme până vom ajunge să-i batem pe francezi la media la hectar (noi avem în jur de 6 to/ha, iar francezii 10 to/ha) și nu la producție totală. Și nu în ultimul rând, ar trebui să creștem nu doar la volume, ci și în calitate, ceea ce ne-ar ajuta să obținem contracte noi la extern.

“Eu nu sunt împotriva exporturilor, nu e ușor să intri în clubul exportatorilor, nu sunt foarte mulți la nivel mondial care sunt semnificativi. Acum, am prins o relație excepțională cu Egiptul, care este un partener extrem de serios și va fi în continuare, pentru că există o anumită simpatie la nivel de conducere egipteană și nu numai. Dacă ducem și calitate, atunci vom fi parteneri nu numai cu ei, ci cu tot Orientul Apropiat, sunt destinații foarte importante, pentru că sunt apropiate”, a declarat pentru Puterea Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Exporturile de porumb au atins, în primele 11 luni din 2021, o cantitate de 6,2 milioane de tone în valoare de 1,4 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Principalele destinații au fost Spania – 1,3 milioane tone în valoare de 277,2 milioane euro, urmată de Iran – 984 319  tone (220 milioane euro), Egipt – 493 687 tone (101,8 milioane tone), Turcia – 365 318 tone (81,9 milioane euro), Italia – 363.638 tone (78,4 milioane euro), Israel – 312.629 tone (66,9 milioane euro).

Valeriu Tabără atrage, însă, atenția că, din păcate, toate aceste exporturi sunt controlate de multinaționale și mai puțin de români, care au o cotă undeva la 4% pe această piață. O situație care ar trebui să ne îngrijoreze și care, să recunoaștem, implică și aspecte legate de securitatea alimentară a țării. Poate n-ar fi rău ca asociațiile de producători să se ocupe ele direct de livrările la extern, așa cum fac francezii, de exemplu.

“Eu le-am sugerat că n-ar fi rău să fie luate în calcul Brăila, Galați și Tulcea, să fie  transformate în porturi prin care asociația să exporte, să beneficieze de toată relaționarea. așa cum fac francezii”, spune Tabără.

Nu în ultimul rând, șeful ASAS, susține că o mare problemă este și faptul că noi exportăm cereale cum ar fi porumb, orz sau orzoaică, care ar trebui să fie transformate în țară, ca să nu mai vorbim de “ovăz, care poate fi cu succes o cereală alimentară”.  

Sitaru, APPR: Este bine că apar destinații diferite

Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), recunoaște și el că este bine că apar destinații noi la export, dar și mai bine ar fi dacă România nu ar livra atâta materie primă pe piețele internationale.

„E bine că apar destinații diferite, pentru că poate apar prețuri mai bune, iar, în același timp, va crește și cantitatea. Nu trebuie să ne speriem că vindem materie primă, bine ar fi să rămână cât mai multă în România și să creem plusvaloare, dar nu aceasta este treaba fermierilor”, a declarat pentru Puterea Nicolae Sitaru.

Fermierul ialomițean vorbește și de faptul că este anormal ca România să exporte porumb în Spania și după aceea să importe purcei de aici.

“Uniunea Europeană ar trebui să gândească cum este mai bine: să ducem noi porumbul în Spania şi să aducem porci de acolo sau nu ar fi mai bine ca UE să încurajeze dezvoltarea unei zootehnii în România şi amprenta asta de carbon ar fi foarte mică”, a mai precizat atenţia Sitaru.

Chesnoiu: “Vom rămâne probabil exportatori de cereale”

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, recunoaște și el că dacă nu se întâmplă ceva pe partea de procesare, România va continua să rămână un exportator de materii prime, așa cum a fost dintotdeauna.  

„De 150 de ani, România exportă foarte multe cereale şi vom rămâne probabil exportatori de cereale, dar o parte din nivelul de cereale pe care îl exportăm va trebui să-l înglobăm în procesare, în produse cu valoare adăugată şi acesta este motivul pentru care am schimbat abordarea în procesare la nivelul Planului Naţional Strategic viitor”, a declarat pentru Puterea Adrian Chesnoiu.

El precizează că în același timp, trebuie să ne asigurăm și că păstrăm nivelul optim de producţii, că reuşim să ne dezvoltăm capacitatea de irigare a solului şi folosim practici prietenoase cu mediul

“Soluţia nu este să diminuăm cantitatea de materie primă produsă, ci să o menţinem egală pe cât posibil şi să o integrăm în lanţul de procesare şi în realizarea de produse cu valoare adăugată”, a mai spus ministrul Agriculturii.
România a avut, anul trecut, o producție record de cereale de peste 34 milioane de tone, din care 11,4 milioane tone de grâu, nivelul cel mai ridicat de la aderarea la UE și 15,4 milioane tone de porumb, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.  

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România a organizat miercuri cea de-a şaptea ediţie a congresului „De fermieri pentru fermieri”, unde au fost analizate teme de interes major pentru sectorul agricol din România, cu focus asupra exigenţelor Planului Naţional Strategic 2023-2027 şi a soluţiilor inteligente privind tehnologiile avansate.