„Trezirea în conștiință” a eșuat. Bine ați venit în „post-trezire”

După o carieră de predicator al neantului și al „trezirii în conștiință”, Călin Georgescu se află acum într-o etapă superioară: post „trezirea în conștiință”. Nu pentru că ar fi atins vreo iluminare supremă, ci pentru că CCR l-a expediat din competiția pentru Cotroceni cu un verdict care, în esență, sună a „somn de voie”. Dar ce înseamnă această post-trezire și cum se manifestă ea pe diverse planuri?

Dincolo de binomul visător-vizionar

Fără posibilitatea de a candida, Georgescu devine un soi de lider fără cauză. Și fără adepți zdraveni. Dar asta nu-l oprește să creadă în „poporul suveran”, o masă ipotetică de oameni adormiți care ar fi trebuit să se ridice la chemarea lui. CCR a reușit, astfel, ceea ce nici Soros, nici Oculta Mondială, nici stâlpul dacopatologiei moderne nu izbutiseră: să-l lase captiv propriilor revelații, într-un univers în care doar el mai ascultă vocea destinului național.

Neantul ideologic absolut

Dacă „trezirea în conștiință” era o stare de grație pe care Georgescu o predica, atunci post-trezirea este o gaură neagră a sensului. Nu mai este nevoie de idei, căci ele se evaporă în abstracțiuni solemne despre destinul românesc cosmic. De aici și noul său paradox: nu mai trebuie să trezească pe nimeni, pentru că toți sunt deja prea deștepți ca să-l asculte.

12:15 • ACTUALITATE

De ce a fost exclus Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni – motivele deciziei CCR

22:58 • Internațional

Preşedintele Poloniei, despre decizia CCR privindu-l pe Călin Georgescu: „Este foarte îngrijorător şi nu îndeplineşte standardele democratice europene”

De la daci la necunoscutul profund

Dacă în epoca pre-CCR Georgescu se visa un intermediar între înțelepciunea dacică și energiile astrale ale neamului, acum, în post-trezire, el plutește într-un vid conceptual. Problema e că nimeni nu i-a confirmat vreodată legătura cu realitatea, așa că nici măcar „post” nu e – e doar un continuu delir metafizic în care Universul conspira împotriva lui, dar în același timp îi recunoaște măreția.

Ce face un profet fără cine știe ce urmăritori?

Post „trezirea în conștiință” înseamnă o revenire la bazele psihosociologiei sectelor eșuate: profetul anunță apocalipsa, aceasta nu se întâmplă, iar el trebuie să-și reconstruiască mesajul. În cazul lui Georgescu, apocalipsa nu a venit sub forma unei „resetări” globale, ci a unui banal refuz instituțional. Cu alte cuvinte, societatea nu s-a trezit, ci doar a schimbat canalul.

Diagnosticul unei revoluții interioare

Post-trezirea vine și cu simptome interesante: sindromul mesianic fără public, delirul controlului mondial fără agenți ai Ocultei și convingerea că ești alesul unui popor care nu știe că trebuie să te urmeze. De aici și paradoxul absolut al stării sale: în lipsa unei mase critice de „treziți”, discursul devine un soi de radio pe unde scurte, emis în gol.

Misticism de TikTok și Facebook

În absența tronului de la Cotroceni, Georgescu trebuie să-și redefinească misiunea sacră. Așa se naște teologia post-trezirii, în care el însuși devine un martir al propriului său adevăr. O entitate care transcende lumea profană a alegerilor și se ridică la nivelul unui profet care nu mai are nevoie de adepți pentru a fi validat. Dumnezeul său nu e nici creștin, nici dac, nici budist – e un algoritm de Facebook care îi decide reach-ul.

Iluminarea prin excludere

Dacă Isus a fost trădat de Iuda, Georgescu a fost „trădat” de CCR. Asta înseamnă că, în logica sa, respingerea candidaturii este o confirmare a misiunii sale. Cu cât este mai marginalizat, cu atât înțelege că este alesul. Și cu cât nu are susținători, cu atât crede că poporul a fost manipulat împotriva lui. Cu alte cuvinte, postul de Mesia al neamului românesc a devenit un one-man-show.

CCR și energiile reptiliene

În viziunea post-trezită, decizia CCR nu poate fi doar un act juridic. Nu. Ea este dovada că forțe obscure au lucrat împotriva lui. În fond, dacă Georgescu crede în conspirații globale, de ce n-ar crede și că judecătorii Curții sunt parte dintr-o rețea de entități extraterestre care trag sforile civilizației?

Ultima frontieră a delirului

Post „trezirea în conștiință” e un teritoriu straniu, în care Georgescu nu mai are nici măcar un dușman clar. Sistemul l-a scos din joc fără să-l declare periculos, iar asta e mult mai greu de digerat decât o luptă cu dușmanul suprem. Nu mai există dictaturi ascunse, ci doar ignorare totală. Iar când conspirația supremă este că nimeni nu-ți mai dă atenție, atunci devine clar: post-trezirea e o formă avansată de somn.

Existență post-CCR

Călin Georgescu, aflat în exilul său autoimpus, descoperă că cea mai mare problemă a misticilor eșuați este lipsa unui public care să-i asculte. Și astfel, post-trezirea lui devine o metaforă ironică pentru întreaga sa ideologie: un urlet în pustiu, fără ecou.