Poveste din război

Indiferent că e pace sau că e război, sunt povești de viață care se scriu cum știu și cum vor ele. Anton Gerașcenko, consilier în Ministerul ucrainean de Externe, povestește pe Twitter o felie de viață.

Despre, da, viață, despre moarte, despre război, despre dragoste. Alina și Volodimir din Mariupol erau doi tineri care urmau, dacă nu izbucnea războiul, să se căsătorească în aprilie. Mai ales că era pe drum și un copil.

Dar, pe 24 februarie, când trupele ruse au intrat în Ucraina, viața lor a luat-o brambura. El s-a dus să lupte împotriva invadatorilor. A fost unul dintre luptătorii de la Azovstal. Ea a trebuit să plece din Mariupol, ca să se salveze. Din păcate, în vâltoarea evenimentelor, a pierdut sarcina.

Dar și legătura cu Volodimir. Despre el a știut că a fost grav rănit și că, apoi, a fost luat prizonier de ruși. Pe urmă, la urechi i-a ajuns un zvon că el ar fi murit. Însă, viața își scrie scenariile după cum dorește. Volodimir, într-adevăr, a fost rănit grav, cu puține șanse de a fenta moartea. Dar, cum, necum, a fentat-o.

Și, zilele astea, s-a întors în Ucraina, în urma unui schimb de prizonieri. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să-și caute iubita. Întâlnirea lor a fost, după cum relatează consilierul de la minister, una de vis.

Și, în urma ei, toată lumea a tras concluzia că, dacă e dragoste, armele, războiul, greutățile, orice, trec în plan secund. Povestea dintre Alina și Volodimir este una fericită. Din păcate, nu toate poveștile din orașul port la Marea Azov s-au scris cu happy-end.