Povestea lui Moș Ion Roată, cel mai cunoscut țăran din Vrancea, și Mica Unire

Dacă n-ar fi fost Ion Creangă, poate că astăzi nimeni n-ar fi știut povestea lui Moş Ion Roată, țăranul din Câmpuri, ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc, devenit simbolul Unirii Principatelor Române, dar și al vremurilor sale.

Neștiutor de carte, dar cu „ghîdilici la limbă”, cum bine l-a caracterizat Eminescu, Moș Ion Roată a fost un om cu multă ambiție, care nu s-a sfiit să spună verde în față boierilor ce avea de zis. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl prețuia așa de mult că l-a chemat chiar să se sfătuiască cu el în privinţa răzeşilor.

Boierii l-au adus la Iași, l-au îmbrăcat, l-au aranjat şi cel mai probabil i s-a sugerat ce să spună în Divanul Ad-hoc. Moş Ion Roată a înțeles repede cum stă treaba și a făcut cum i s-a cerut, numai că după Unire a vrut ceva mai mult: pământ pentru răzeșii săi. Iar ca el au procedat și alți clăcași, care s-au trezit arestaţi şi trimişi cu jandarmi, în lanţuri, acasă. Odată revenit la Câmpuri, a început calvarul pentru Moș Ion Roată, căruia boierul avea să-i facă zile fripte de aici înainte.  

„Moş Ion Roată este important nu doar pentru Vrancea, ci pentru întreaga Românie, ca un simbol al vremurilor sale. Înaintea Unirii, după Războiul din Crimeea, statele occidentale au vrut să facă din Ţările Române un stat puternic în faţa expansiunii ruseşti. Şi atunci ne-au susţinut pe noi să ne unim, iar pentru a da acestei uniri un aspect de voinţă a maselor, au venit cu ideea unei consultări populare. Şi pentru a nu întreba doar boierii, pentru a-i convinge pe turci şi pe ruşi că e dorinţa poporului, au invitat în Divanele Ad-hoc şi reprezentanţi ai ţăranilor din judeţele Moldovei şi Munteniei. În acest context a ajuns Ion Roată, clăcaş pe moşia Câmpuri, moşia unui boier din Focşani, deci nu un ţăran liber, în Divanul Ad-hoc. Şi l-au chemat la Iaşi, împreună cu ceilalţi reprezentanţi, l-au îmbrăcat, l-au aranjat şi cel mai probabil i s-a sugerat ce să spună. Moş Ion Roată a înţeles ce i s-a explicat şi a făcut partea sa. Dar ce este cu adevărat spectaculos este ceea ce s-a întâmplat mai apoi la Iaşi. A fost votată Unirea celor două Ţări române, dar la Iaşi s-au întâlnit ţăranii din toate judeţele şi au avut ocazia să vorbească unii cu alţii, să se descopere, să afle, pentru că vă imaginaţi că acum 150 de ani nu erau mijloace de comunicare performante, să afle că problemele lor erau aceleaşi. Şi pentru ţăranii din Putna, şi pentru cei din Botoşani, din Tutova sau alte ţinuturi ale Moldovei. Iar după ce au votat Unirea şi dregătorii i-au trimis acasă, ţăranii nu au vrut să plece din Iaşi şi au organizat chiar un fel de acţiune civică pentru a-şi cere drepturile. Ce voiau ei? Voiau pământ. Astfel încât aceşti ţărani au fost arestaţi şi trimişi cu jandarmi, în lanţuri, în judeţele lor. Ion Roată a fost dat în primire ispravnicului de judeţ şi mai apoi trimis la Câmpuri şi eliberat numai după ce i s-a pus în vedere să nu se mai revolte. Practic, oamenii puternici ai vremii l-au folosit, dar când acesta şi-a cerut drepturile sociale, când a cerut pământ, i-au spus că nu e momentul pentru acest lucru. Acestea sunt lucruri care se cunosc mai puţin. Comuniştii au făcut din Moş Ion Roată o conştiinţă socială, dar imaginaţi-vă că ţăranii trăiau rău şi înaintea de unire, au trăit rău şi după”, a povestit pentru Agerpres managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

Cel mai cunoscut ţăran al Vrancei a murit sărac

Episodul arestării lui Ion Roată este documentat şi consemnat şi în ”Monografia comunei Câmpuri”, scrisă de Costică Drîstaru Andreiaşu şi Doina Sturzu Năstase. A fost respectat de domnitorul Cuza, de politicienii vremii, care l-au decorat cu Steaua României, dar a trăit și murit în sărăcie.

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată. La 6 ianuarie 1858, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare prin care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că „într-o lună sau două o să cadă boierescul”, şi „omul o să fie domnitor în casa lui”. Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’. Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat. La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…) După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”, consemnează ”Monografia comunei Câmpuri”.

Povestea merge mai departe

Foarte probabil, astăzi ,Moş Ion Roată nu ar fi fost celebru dacă Ion Creangă nu ne-ar fi lăsat povestea lui.

Moş Ion Roată a fost căsătorit și a avut patru copii, iar urmașii săi sunt împrăștiați prin toată lumea.

Pentru a repara memoria celui mai cunoscut ţăran vrâncean, Muzeul Vrancei va tipări în curând prima monografie a lui Moş Ion Roată, iar în 2024 va fi amplasat un bust în faţa casei memoriale din Câmpuri.

 „Muzeul Vrancei încearcă să perpetueze şi povestea lui Ion Creangă, dar şi realitatea istorică, graţie familiei lui Roată, care a donat muzeului una dintre casele familiei, în care este amenajată casa memorială Moş Ion Roată. Încercăm an de an să organizăm evenimente prin care să aducem la cunoştinţa tinerei generaţii. Anul viitor, de 24 ianuarie, vrem să dezvelim bustul lui Ion Roată în curtea casei de la Câmpuri, iar anul acesta, de Paşte, vom lansa prima biografie a celui mai cunoscut ţăran vrâncean. Vrem să punem laolaltă şi istoriile şi poveştile, ca să nu rămână doar povestea, pentru că în spatele poveştii există o realitate istorică. Cred că memoria lui Moş Ion Roată ar trebui cultivată în primul rând în familie şi de locuitorii comunei Câmpuri”, a mai afirmat Valentin Muscă.