Pragul psihologic de 5 lei pentru un euro: Profeția repetată de ani de zile care încă nu s-a adeverit

Analiștii economici ne avertizează de ani de zile că euro va trece de pragul de 5 lei. Estimările par să devină un fel de mantra repetată fără sfârșit – o profeție care refuză să se împlinească.

Dacă stăm să ne gândim, de când tot auzim astfel de predicții? În spirit de glumă, putem spune că unii s-au pregătit de acest magistral moment încă din 2012. Au vândut apartamente, au lichidat depozite în lei și au schimbat banii în euro, convinși că „sigur” vor da lovitura. Între timp, copiii lor, născuți în acel an, sunt acum în clasa a cincea, iar pragul magic de 5 lei pentru un euro rămâne un vis îndepărtat.

Dar să revenim la datele recente: Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în septembrie 2024 cu 6,7 puncte, până la valoarea de 40,1 puncte, reflectând temerile investitorilor cu privire la evoluția economică. Componenta de anticipare a scăzut cu 7,3 puncte, sugerând o incertitudine sporită. În acest context, previziunile pentru cursul de schimb EUR/RON indică o depreciere a leului în următoarele 12 luni, majoritatea participanților la sondaj (88%) fiind de părere că vom vedea un euro peste 5 lei. Mai exact, pentru următoarele 6 luni, se așteaptă un curs de 5,0407 lei/euro, iar pentru următoarele 12 luni, o valoare medie de 5,0975 lei/euro.

19:02, 28.11.2024 • ECONOMIE

Principalele riscuri pentru România în 2025 sunt economice, noneconomice şi conflictele armate

Să ne amintim însă că aceleași previziuni pesimiste au fost făcute și în anii trecuți. De vreo 6-7 ani tot auzim că, „în 6 luni”, cursul va depăși 5 lei, iar „în 12 luni” va ajunge la 5,50 lei. Între timp, aceiași experți continuă să ne avertizeze că e „iminent”, deși leul se ține tare. Pragul psihologic de 5 lei a devenit mai degrabă o glumă, ceva ce ar fi trecut de mult, dacă nu am fi vorbit despre economie, ci despre psihiatrie.

Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, a menționat că economia ar putea continua să decelereze în anul următor, cu un risc chiar de recesiune, deși acest scenariu nu este considerat de bază. Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni a rămas relativ constantă, la 4,97%, în timp ce 47% dintre participanți așteaptă o reducere a inflației, iar 27% prevăd o stabilitate sau o creștere. În schimb, datoria publică este anticipată să se majoreze, ajungând la 56% din PIB în următoarele 12 luni, în condițiile în care deficitul bugetar este prevăzut să scadă de la 7,3% în 2024 la 5,9% în 2025.

Pe lângă previziunile despre deprecierea leului, se estimează și o scădere a prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe. Aproximativ 44% dintre participanți se așteaptă ca prețurile să scadă în următoarele 12 luni, în timp ce 38% cred că acestea vor rămâne stabile. Chiar și în acest context, 38% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt corect evaluate, în timp ce 25% cred că sunt supraevaluate.

Ce ne arată toate aceste cifre? Economia noastră este într-un punct de răscruce, iar previziunile analiștilor continuă să reflecte o anumită doză de pesimism. Cu toate acestea, pentru cei care au lichidat depozite și au așteptat „iminenta” devalorizare a leului, pragul psihologic de 5 lei rămâne un obiectiv greu de atins. Și poate că, până când va fi într-adevăr atins, cei care au anticipat acest moment de ani de zile ar trebui să înceapă să redefinească ce înseamnă pentru ei „scurt timp”.