Prăpădul din pandemie: Cât ne costă acoperirea găurii negre financiare de la Unifarm?
Compania Națională „UNIFARM” – S.A., devenită celebră în timpul pandemiei de COVID-19 din cauza achizițiilor masive de echipamente medicale și materiale sanitare, se află în fața unui proces de restructurare financiară care implică costuri mari pentru statul român.
Pierderile financiare lăsate de cheltuielile uriașe din acea perioadă sunt acum în atenția Guvernului, care trebuie să decidă cum să susțină compania. Cum arată această „gaură financiară” și cât ne va costa pentru a o acoperi?
Găurile financiare de la Unifarm: Pierderi și datorii istorice
În urma gestionării crizei sanitare din 2020 și 2021, Unifarm a acumulat datorii uriașe. Achizițiile rapide de echipamente medicale și material sanitar, necesare pentru combaterea pandemiei, au fost făcute rapid, dar fără a fi complet anticipate costurile logistice și financiare. Aceste cheltuieli, deși justificabile în contextul urgenței, au lăsat compania cu un impact financiar sever.
Pentru anul 2024, bugetul de venituri și cheltuieli al Unifarm prevede pierderi estimate de 176.344.000 lei, în condițiile în care veniturile totale se ridică la 181.418.000 lei, iar cheltuielile sunt prognozate la 357.762.000 lei. Astfel, compania continuă să înregistreze pierderi semnificative din cauza dobânzilor penalizatoare aferente unui credit de 1.150.000.000 lei, dar și din costurile legate de depozitarea materialelor achiziționate în timpul stării de urgență.
Aceste pierderi și datoriile istorice sunt „moștenirea” crizei pandemice, iar Unifarm continuă să lupte cu o povară financiară greu de suportat.
Conversia creanțelor bugetare în acțiuni
Una dintre măsurile radicale luate pentru a salva Unifarm este conversia datoriilor bugetare restante în acțiuni. Conform planului de restructurare, o parte din datoriile Unifarm vor fi transformate în capital social, ceea ce va permite companiei să-și reducă semnificativ datoriile. Creanțele bugetare în valoare de 488.690.000 lei (din care 183.007.485 lei reprezintă dobânzi penalizatoare) vor fi transformate în acțiuni la Unifarm, iar statul român va prelua o parte semnificativă din datorii.
Aceasta înseamnă că, în loc ca Unifarm să plătească acele datorii către stat, va „oferta” aceste sume ca parte din capitalul său social, iar statul va deveni un acționar major. În total, suma care va fi convertită în acțiuni va fi de aproximativ 488,7 milioane lei.
Această măsură are un impact semnificativ asupra structurii de capital a companiei și a drepturilor acționarilor existenți. De asemenea, presupune o diluare a acțiunilor celor care dețin deja participări la Unifarm, dar este o soluție care ajută la supraviețuirea financiară a companiei.
Restructurarea datoriei: Ce măsuri financiare sunt luate?
Pe lângă conversia creanțelor bugetare, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a reduce povara financiară a Unifarm. Printre acestea se numără:
- Plata unei sume de 60.000.000 lei în trei tranșe lunare de câte 20.000.000 lei fiecare, începând cu prima lună de după aprobarea planului de restructurare.
- Amânarea la plată a unei cote de 50% din obligațiile bugetare principale restante în valoare de 575.000.000 lei (care erau datorate până la finalul anului 2021). Aceste datorii vor fi amânate în vederea anulării.
- Amânarea obligațiilor accesorii restante, în sumă de 183.007.485 lei, care vor fi și ele șterse.
- Plata unui procent de 15% din cuantumul obligațiilor bugetare principale restante la 31 decembrie 2020, în sumă de 86.250.000 lei, sumă care a fost deja achitată de Unifarm în decembrie 2023.
Aceste măsuri sunt un colac de salvare financiară pentru Unifarm, însă ele implică și costuri importante pentru bugetul național, care trebuie să suporte aceste pierderi financiare, mai ales în contextul economic provocat de pandemia de COVID-19.
Cum ne costă acoperirea găurii negre financiare de la Unifarm?
În termeni simpli, statul român va trebui să suporte o mare parte din costurile legate de restructurarea Unifarm. Conversia datoriilor în acțiuni va însemna pentru stat o majorare a pachetului său de acțiuni, dar și o pierdere semnificativă de capital din bugetul public. Totodată, amânarea și anularea unei părți din datorii (în valoare de sute de milioane de lei) vor reduce presiunea asupra companiei, însă vor transfera o mare parte din această presiune asupra bugetului național.
Planul de restructurare al Unifarm este esențial pentru a asigura continuitatea activității companiei și pentru a preveni o criză financiară care ar putea afecta domeniul sănătății publice din România. Deși statul va prelua o mare parte din pierderile istorice ale companiei, aceasta rămâne o soluție viabilă pentru salvarea unei instituții strategice în gestionarea crizelor sanitare.
Pe termen lung, însă, costurile economice ale acestei restructurări vor depinde de succesul Unifarm în recuperarea și redresarea financiară, dar și de capacitatea sa de a contribui eficient la sănătatea publică în fața noilor provocări. Deși statul va face sacrificii financiare importante pentru a sprijini Unifarm, salvarea acestei companii poate fi considerată un „măr de aur” pe termen lung, având în vedere rolul său crucial în gestionarea crizelor de sănătate publică.
Un bilanț al costurilor
Așadar, acoperirea „găurii negre” financiare a Unifarm va implica, pe termen scurt, costuri semnificative pentru statul român. Datoriile de aproximativ 1,3 miliarde lei, împreună cu dobânzile și costurile suplimentare de depozitare, vor fi reduse în mare parte prin conversia acestora în acțiuni și prin ștergerea unor obligații fiscale. Statul va plăti, în mod indirect, aceste pierderi, dar va deveni și un acționar semnificativ al companiei. Astfel, deși costurile pe termen scurt sunt ridicate, impactul pe termen lung va depinde de succesul restructurării și redresării financiare a Unifarm.