Premier de doi bani speranță. Ce urmează pentru Dacian Cioloș

După ce premierul desemnat a depus la Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, votul pentru învestirea guvernului ar putea avea loc miercuri, după audierea miniștrilor propuși în comisiile de specialitate. Pentru ca guvernul Cioloș să fie învestit este nevoie de majoritate absolută în plenul reunit, adică de 234 de voturi.

După eșuarea tratativelor dintre Cioloș, PNL și UDMR, premierul desemnat se bazează doar pe cele 80 de voturi ale parlamentarilor USR. De asemenea, partidele care se poziționează în Opoziție față de guvernul propus ar putea strânge peste 360 de voturi „împotrivă”, un nou număr record de voturi împotriva unui guvern, după recordul de 281 de voturi cu care a fost demis Florin Cîțu.

Ponderea partidelor la votul din Parlament:

•   PSD – 157 de parlamentari
•   PNL – 134 de parlamentari
•   USR – 80 de parlamentari
•   AUR – 43 de parlamentari
•   UDMR – 29 de parlamentari
•   Minorități – 18 parlamentari
•   Neafiliați – 5 parlamentari (un parlamentar dat afară din UDMR, 4 foști-AUR)

Necesar pentru învestirea unui guvern: 234 de voturi

În alți termeni, nu se mai pune problema unor negocieri, iar prezența în Guvern a unor miniștri precum Stelian Ion la Justiție (demis de Florin Cîțu, mărul discordiei în coaliție și motivul părăsirii guvernării de către USR) sau Ioana Mihăilă la Sănătate, criticată dur atât de liberali cât și de social-democrați, arată că Cioloș și USR nu au nicio intenție să încerce să obțină voturi de la alte partide.

Însă, chiar și pe o listă cu miniștri de sacrificiu, cei din USR s-au luptat pentru o poziție într-un guvern iluzoriu. De săptămâna trecută s-au făcut liste care au fost transmise presei „pe surse”, ca fiecare să își crească șansele să fie măcar parte a audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.  

Prezentarea guvernului Cioloș în Parlament pentru votul de învestitură și respingerea acestuia deschide primul pas spre alegerile anticipate, în condițiile în care potrivit Constituției președintele poate dizolva Parlamentul după respingerea consecutivă a cel puțin două propuneri de premier, în termen de 60 de zile.

Ce urmează

În lipsa unui număr de 234 de voturi, criza politică intră într-o nouă etapă. Președintele va convoca din nou consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, după care va face o nouă propunere de premier.

Surse din conducerea PNL susțin că la următoarea rundă de consultări liberalii vor merge la președinte cu propunerea Florin Cîțu. Acesta va încerca să strângă o majoritate pentru învestirea guvernului.

Cîțu a spus că va purta negocieri cu toate partidele „cu excepția AUR”.  În interiorul partidelor au început însă discuții despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Ar fi pentru prima dată în istorie când în România ar fi organizat un astfel de scrutin.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, le-a transmis liderilor din teritoriu să fie pregătiți pentru anticipate și să înceapă deja precampania. De asemenea, Florin Cîțu și câțiva lideri apropiați au discutat duminică despre scenariul anticipatelor, spun surse din partid.

Ce prevede Constituția:

„Art.89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Art. 63 (1) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.”

De asemenea, Curtea Constituțională a României a decis în 2020 că „dizolvarea Parlamentului se poate realiza numai după consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare (deci nu numai a partidelor parlamentare, ci și a independenților, în cazul în care aceștia și-au constituit un grup parlamentar), demonstrează caracterul excepțional al unei asemenea măsuri, care implică un grad ridicat de coeziune politică în sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie să fie rezultatul unor negocieri și înțelegeri politice în care să fie implicate toate entitățile parlamentare și să reflecte voința comună a celor care au obținut voturile cetățenilor în urma sufragiului electoral.”