Premiera nedorită de la Crevedia: Cei mai mulți pompieri răniți vreodată. Unde s-a greșit

Multiplele victime din rândul pompierilor în dezastrul de la Crevedia, de altfel, cei mai mulți răniți vreodată la o intervenție, ne-au făcut să ne întrebăm dacă nu cumva s-a greșit undeva în timpul intervenției.

Puterea.ro a stat de vorbă cu Daniel Marian Dragne, colonel în rezervă, fost inspector general al IGSU, pentru a afla mai multe despre cazul Crevedia.

”Este cel mai mare număr de pompieri răniți într-o intervenție, din istoria pompierilor”, a declarat pentru Puterea.ro, colonel în rezervă Dragne Daniel Marian, fost inspector general al IGSU. Tragedia de sâmbătă de la Crevedia va rămâne în manualele de istorie a serviciilor de stingere a incendiilor prin gravitatea și numărul victimelor.

S-a acționat ca la carte, s-a greșit, unde s-a greșit? Iată ce a declarat pentru Puterea.ro colonelul în rezervă Daniel Marian Dragne:

La Crevedia era necesar un perimetru de siguranță pe măsura situației din teren – cisterne cu gaz lichefiat

”Pe baza informațiilor publice prezentate la tv, primul lucru care m-ar fi interesat la fața locului ar fi fost, după îndepărtarea civililor, protecția servanților. Adică, acționarea într-un perimetru de siguranță, astfel încât să asigur protecția oamenilor care intervin. Tot pentru ei era necesară utilizarea de aparate de respirat și toate celelalte mijloace de protecție individuală. Foarte important în luarea de măsuri ar fi fost și stabilirea unui perimetru mai mare în care să nu intre absolut nimeni. Acest perimetru îl stabilești după ce vii la locul faptei și determini anumite concentrații de gaz. Ai gaz? Stabilești un perimetru la 150-200 m. Ai și cisterne cu gaz petrolier lichefiat, mărești perimetrul. O.K., în absența unor date și informații certe de la fața locului, vei interveni asupra focului cu oamenii care se vor adăposti după construcții, vor acționa sub protecția țevii de refulare (utilizată la stingerea incendiilor), în poziția culcat, astfel încât, în cazul unei explozii, să expui cât mai puțin corpul uman. Astea sunt regulile de bază la stingerea unui incendiu provocat de gaz.”

De ce salvatorii s-au transformat în victime?

La Crevedia, pe lângă factorii inițiali care au determinat izbucnirea incendiului la stația de GPL fără autorizație, au mai fost o serie de factori care au dus la o a doua tragedie, soldată cu victime în rândul pompierilor. Unde s-a produs greșeala?

”Am observat din fotografiile pe care le-am văzut că era o condensare prea mare de oameni în apropierea cisternei care a explodat, inclusiv mașini de pompieri erau acolo. Cred că nu au venit singure mașinile acelea, ci au fost conduse de niște șoferi, care trebuie să acționeze sistemele de pompare a apei. Dacă autospecialele sunt mai vechi, atunci trebuie să te apropii mai tare de locul pe care trebuie să-l stingi, la mașinile noi controlul se poate face și de la distanță, nu știu ce fel de autospeciale au avut. Cred că dacă au existat atât de multe victime în rândul pompierilor, oamenii s-au aflat în apropierea acelor mașini și au fost afectați, în primul rând de suflul exploziei, iar cei mai apropiați, de unda de căldură propagată în urma arderii. Pe scurt, în astfel de intervenții încerci să răcești zona de cisterne cu apă pulverizată pe cât posibil, fiindcă are un efect de stingere mai bun decât jetul compact. Aceasta e recomandarea!”, ne-a explicat Col. (r.) Daniel Marian Dragne.

Operatorul care manevra de la distanță robotul era prea aproape

Pompierii români au la dispoziție de obicei mașini pulverizatoare de apă, iar de anul acesta au intrat în serviciu și roboți ce pot fi manevrați de la distanță, cu ajutorul unui joystick.

”Personal nu am lucrat cu roboți, ei sunt doar de anul acesta introduși în serviciul pompierilor. Din ce am văzut eu la modelul francez, sunt cam patru roboței (doi cu motor termic, doi cu motor electric) acționați de la distanță, aflați pe o autospecială, de unde sunt dați jos cu platforma, sunt racordați la o țeavă de refulare care are tun de apă și sunt trimiși să pulverizeze apa către obiectiv. Din fotografiile pe care le-am văzut de la Crevedia am observat că operatorul care ghida cu joystick-ul robotul, era cam prea aproape de robot. Un astfel de robot ar trebui să lucreze minimum de la 250 m distanță. Mie mi s-a părut că operatorul care stătea în poziția șezut era cam aproape. Dar o fotografie poate să nu fie concludentă vizavi de distanța reală. Nu am certitudinea că fotografia indica exact distanța dintre operator și robot. E destul de dificil să spunem, în ansamblu, dacă toate procedurile s-au respectat sau nu în cazul Crevedia. Nu avem încă un raport de intervenție, un raport asupra ordinelor date de către comandantul acțiunii. De obicei, se face un raport al jurnalelor operative JAO, dar abia după ce se încheie totul vom analiza cum s-a intervenit la Crevedia”, conchide fostul inspector general IGSU.

Avem legislație, dar nu ne asumăm responsabilitatea!

După momentul 26 august 2023, presa și unii primari au ridicat problema dacă legislația actuală este suficientă și acoperitoare pentru a preveni asemenea catastrofe pe viitor. Domnul col.(r.) Dragne ne-a declarat: ”Legislația ESTE suficientă! Problema este aplicarea ei. Niciodată în România nu a fost o problemă legislația. Situațiile au fost determinate de modul în care oamenii au acționat și au înțeles să o respecte. E vorba despre asumarea răspunderii. Ca patron, ți-ai luat toate măsurile de securitate pentru prevenirea incendiilor? Totul pleacă de la responsabilitate!”.