Premierul: „Importante nu sunt declarațiile de moment ale liderilor lumii, ci o pace justă și durabilă în Ucraina”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/02/ciolacu-sedinta.jpg)
Importante nu sunt declarațiile de moment ale liderilor lumii, ci o pace justă și durabilă în Ucraina, iar această pace se poate realiza doar cu ajutorul partenerului strategic al țării noastre – Statele Unite ale Americii, a declarat joi premierul Marcel Ciolacu.
Înaintea ședinței de Guvern, premierul a abordat „cel mai important subiect mondial” de la această oră: negocierile de pace în Ucraina.
În acest context, Marcel Ciolacu a subliniat importanța realizării proiectului de pace în Ucraina, proces vital și pentru România, țară care poate participa la realizarea acestuia.
„Aș dori să am o reacţie pe cel mai important subiect mondial – negocierile pentru pace în Ucraina. Pentru mine, şi cred că pentru majoritatea românilor, importante nu sunt declaraţiile dure de moment ale liderilor lumii, ci ţinta finală – o pace justă şi durabilă în Ucraina. Şi se poate ajunge la pace doar cu ajutorul partenerului strategic al României – Statele Unite ale Americii”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul subliniază că pacea va aduce preţuri mai mici la energie şi gaze și totodată o revenire economică în toată Europa.
„Pacea va aduce prețuri mai mici la energie și gaze, plus o revenire economică în toată Europa. Este vital, apoi, să participăm la reconstrucţia Ucrainei. Este un proiect de peste 500 de miliarde de euro, din care firmele româneşti trebuie să câştige cât mai mult”, a transmis Ciolacu.
Diaconescu a descris aceste negocieri ca fiind „extrem de complicate” și a evidențiat două obiective-cheie ale Rusiei. În primul rând, Moscova a dorit să determine o schimbare a poziției SUA în cadrul NATO, solicitând retragerea garanțiilor de securitate pentru statele membre care au aderat după 1997, inclusiv România. Acest demers ar fi deschis calea unui nou „Yalta”, o împărțire a influenței între marile puteri. În al doilea rând, Rusia a încercat să creeze fisuri în relația transatlantică și să influențeze deciziile europene. Deși Statele Unite nu au cedat acestor cerințe, discuțiile au avut loc într-un context de încordare, iar viitorul relațiilor internaționale rămâne incert.
„Nu avem garanții” a fost răspunsul lui Diaconescu atunci când a fost întrebat dacă România poate fi sigură că cerințele Rusiei nu vor deveni realitate.
În ciuda refuzului SUA de a accepta cererile Moscovei, lipsa unei securități clare pentru România ridică semne de întrebare asupra vulnerabilităților țării într-un context geopolitic global instabil.