Premierul Republicii Moldova: Avem nevoie de o piaţă de capital mai activă şi investiţii internaţionale

Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, prezentă marţi la Bucureşti, a îndemnat companiile să investească în ţara sa, menţionând că autorităţile vizează simplificarea sistemului de taxare, reducerea birocraţiei şi accelerarea transformării digitale.

Gavriliţa a participat la forumul „Moldova-România: Capital Bridges”, destinat promovării pieţelor de capital, eveniment la care a fost prezent şi premierul Nicolae Ciucă.

11:32, 21.11.2024 • ECONOMIE

Bursa creşte joi, la deschidere. Jumătate din valoarea de tranzacţionare, generată de transferuri de acţiuni Banca Transilvania

19:13, 20.11.2024 • ECONOMIE

Bursa de Valori București își menține trendul pozitiv din ultimele ședințe

„Avem nevoie de o piaţă de capital mai activă şi investiţii internaţionale. Dar înţelegem că o piaţă de capital adecvată are nevoie de participanţi profesionişti, cum ar fi fondurile de pensii şi fondurile de asigurare. De aceea, aş dori să invit fondurile de pensii româneşti să ia în considerare lansarea de produse de pensii private pentru cetăţenii moldoveni şi să ofere acces la investiţii pe pieţele financiare internaţionale”, a spus Gavriliţa, care s-a adresat celor prezenţi în limba engleză.

Ea a menţionat că Republica Moldova, deşi cu o piaţă internă mică, reprezintă un punct de acces inclusiv la piaţa românească.

„Ştiu că pentru unele companii piaţa din Republica Moldova poate părea prea mică pentru a justifica o investiţie. Cu toate acestea, având în vedere proximitatea culturală şi lingvistică, multe companii moldoveneşti abordează piaţa din România ca pe o extensie a pieţei lor interne. Din acest motiv, România este, de departe, cea mai mare piaţă de export pentru afacerile noastre. Atunci când vă gândiţi la Republica Moldova, nu o priviţi ca pe o piaţă mică, de mai puţin de trei milioane, ci mai degrabă ca pe un punct de acces la o piaţă combinată de peste 20 de milioane de potenţiali consumatori”, a afirmat premierul de la Chişinău.

Natalia Gavriliţa a reamintit că, în urmă cu aproape trei luni, Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată la UE. Ea a subliniat că una dintre priorităţile sale în calitate de prim-ministru este să discute cu reprezentanţii comunităţii de afaceri şi să se asigure că opiniile lor nu sunt doar auzite, ci şi luate în considerare pentru un „cadru de reglementare îmbunătăţit”, în care rolul statului este acela de a facilita activitatea economică.

„În acest scop, suntem într-un proces de simplificare a sistemului de taxare, reducând birocraţia şi accelerând transformarea digitală care va simplifica interacţiunea dintre cetăţeni şi companii, pe de o parte, şi instituţiile statului, de cealaltă parte”, a transmis premierul moldovean.

Gavriliţa a vorbit şi despre proiectele concrete care vizează facilitarea legăturilor economice dintre Republica Moldova şi statele membre UE, via România.

„Având în vedere că reţelele logistice şi de transport au trebuit să se adapteze la mediu regional aflat în schimbare, trebuie să lucrăm cu prietenii noştri din România pentru a ne asigura că infrastructura de frontieră este consolidată, dar şi extinsă. De exemplu, prin construirea unui pod plutitor la Leova – Bumbăta, dar şi prin a pregăti construirea podului care să lege Ungheni de partea românească a Prutului. De asemenea, am redeschis recent o fostă linie de cale ferată care să lege sudul Moldovei de Ucraina. (…) Eforturile noastre sunt menite să asigure că Republica Moldova poate furniza coridoare sigure şi eficiente care permit fluxul bunurilor între regiune şi restul lumii”, a evidenţiat şefa Guvernului de la Chişinău.

Ea a declarat că Republica Moldova are o bază macroeconomică solidă, invocând în acest sens faptul că, în 2021, PIB-ul s-a majorat cu 13,9%, o creştere mai mare decât a oricărei alte ţări europene. Natalia Gavriliţa a menţionat că ţara sa are un nivelul scăzut al datoriei publice în PIB, puţin peste 30%, „unul dintre cele mai scăzute din regiune”. În 2022, rata de ocupare a forţei de muncă a crescut cu 30.000. Totodată, în ultimele două decenii, leul moldovenesc a fost în general stabil, demonstrând o devalorizare anuală faţă de euro de mai puţin de 2% pe an, a completat Gavriliţa.

„De la începutul mandatului nostru am subliniat că agenda noastră este una îndrăzneaţă. Suntem conştienţi de faptul că nu ne permitem să vizăm creşteri modeste, cu o singură cifră, aşa cum se întâmplă în cazul pieţelor dezvoltate. Pentru a atinge, în cursul unei generaţii, nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor din UE, economia trebuie să se dezvolte într-un ritm mai rapid, înregistrând chiar şi creşteri de două cifre, scopul fiind acela de a dubla cel puţin PIB-ul real în fiecare deceniu. Înţelegem că, având o piaţă internă mai mică, trebuie să construim o economie deschisă, inovativă, care poate servi şi ca platformă de export pentru investitori. Avem oportunităţi atractive în domenii precum IT, externalizarea proceselor de afaceri, energia verde, comerţ electronic, cercetare şi dezvoltare”, a explicat Natalia Gavriliţa.

Potrivit acesteia, sectorul bancar este unul competitiv şi bine capitalizat, care „a cunoscut îmbunătăţiri dramatice”, dar mai este loc de îmbunătăţiri.

„Una dintre priorităţile Guvernului actual este să dezvolte piaţa internă de capital, să lanseze noi instrumente financiare şi să îmbunătăţească accesul la pieţele financiare internaţionale. Suntem convinşi că Bursa de Valori Bucureşti şi Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt în măsură să ofere expertiza şi sprijinul lor bursei din Moldova şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare”, a mai evidenţiat Gavriliţa.