Preşedintele Băncii Mondiale avertizează asupra riscului stagflaţiei şi a recesiunii din Europa
Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că ar putea dura câţiva ani până când producţia globală de energie se va diversifica, prelungindu-se riscul stagflaţiei sau al unei perioade de creştere redusă şi inflaţie ridicată, transmite Reuters.
Într-un discurs rostit la Universitatea Stanford, Malpass a susţinut că pare tot mai probabilă o recesiune în Europa, în timp ce economia Chinei încetineşte semnificativ, iar cea a SUA s-a contractat în primul semestru din 2022.
Aceste evoluţii vor avea consecinţe grave asupra ţărilor în curs de dezvoltare, a declarat şeful Băncii Mondiale, citând ceea ce el a numit „înrăutăţirea” dificultăţilor cu care se confruntă dezvoltarea economiei.
Rezolvarea actualei „furtuni perfecte” – majorarea dobânzilor, inflaţia ridicată şi încetinirea creşterii – necesită o nouă abordare micro şi macroeconomică, inclusiv cheltuieli mai bine ţintite şi eforturi clare de majorare a rezervelor, a explicat Malpass.
Acesta a anunţat că viitorul raport al Băncii Mondiale intitulat „Sărăcia şi împărţirea prosperităţii” va arăta că deceniile de progrese în reducerea sărăciei au încetinit până în 2015, chiar înainte de pandemie, ceea ce a făcut ca încă 70 de milioane de persoane să se confrunte cu sărăcia extremă.
Raportul, care va fi publicat săptămâna viitoare, va arăta că venitul mediu global a scăzut cu 4%, primul declin de când s-a început publicarea datelor, în 1990.
„Lumea în curs de dezvoltare se confruntă cu perspective extrem de dificile pe termen scurt, din cauza preţurilor ridicate la energie şi îngrăşăminte, a majorării dobânzilor şi a creşterii randamentelor obligaţiunilor, a deprecierii monedelor şi a ieşirilor de capital. Un pericol urgent cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare este ca încetinirea semnificativă a creşterii economiei mondiale să se adâncească într-o recesiune globală”, a avertizat Malpass.
Acesta a apreciat că este neclar dacă va exista suficient capital global pentru a acoperi necesităţile din economiile dezvoltate – care au adoptat politici fiscale ce favorizează un nivel ridicat al datoriilor – şi încă există suficiente „fărâme” pentru a finanţa investiţiile necesare în ţările în curs de dezvoltare.
El a cerut statelor să caute metode de a reduce inflaţia prin creşterea eficienţei fiscale, direcţionând cheltuielile către cei mai săraci şi mai vulnerabili. Astfel de ajustări vor îmbunătăţi alocarea capitalului global, vor furniza o cale de a reduce inflaţia în timp ce se reia creşterea venitului mediu, susţine preşedintele Băncii Mondiale.
Şeful BM a apreciat că sunt necesare urgent mai multe fonduri pentru educaţie, sănătate şi adaptarea la schimbările climatice, alături de măsuri pentru reducerea nivelul ridicat al datoriilor care afectează multe ţările în curs de dezvoltare.