Președintele Klaus Iohannis a participat la consultările liderilor NATO găzduite de președintele SUA Joe Biden. Un atac al Rusiei împotriva Ucrainei „poate avea loc oricând”

Președintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Joe Biden, a anunțat (din nou) că Rusia poate ataca oricând Ucraina și a cerut cetățenilor americani din această țară să o părăsească în 48 de ore. Biden a făcut afirmațiile în discuțiile avute cu câțiva președinți europeni, UK, Canada, inclusiv președintele României.

Purtătorul de cuvânt al Case Albe, adică al președentelui SUA, a detaliat ulterior că se așteaptă ca Rusia să înceapă atacul asupra Ucrainei prin bombardamente, urmând să intre ulterior cu soldații. Dar nu a precizat când ar putea avea loc, păstrând sintagma „oricând, chiar și în următoarele 48 de ore”. Și a mai arătat că atacul ar putea avea loc în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că a participat, vineri seară, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene pe tema evoluţiilor îngrijorătoare ale securităţii regionale, europene şi euroatlantice generate de desfăşurarea masivă de forţe şi echipamente ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, a informat Administraţia Prezidenţială.

La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

21:22, 17.11.2024 • Internațional

SUA permit Ucrainei să folosească armele americane pentru a lovi teritoriul Rusiei: o schimbare semnificativă în politica externă

21:32, 28.10.2024 • Internațional

Joe Biden a votat anticipat pentru prezidențiale

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră.

„Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare”, arată sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România.

Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate.

Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional.

El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.