Președintele SUA, Joe Biden, la un an de mandat: puține reușite, foarte multe frustrări

La un an după învestirea sa, preşedintele american Joe Biden a reuşit să acumuleze imense frustrări în toate planurile în legătură cu care a făcut promisiuni: economia, politica externă, lupta împotriva pandemiei şi divizările politice, scrie marţi AFP, care face un tur de orizont al primului an de mandat al preşedintelui american.

Analiștii politici de la AFP au realizat o retrospectivă a primului an de mandat al președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. Analiștii au expus principalele probleme cu care s-a confruntat Biden, pe parcursul primul an de mandat, de la pandemia de Covid, până la reformele sociale.

COVID-19

Timp de câteva luni, promisiunea de eficacitate a noii administraţii Biden a părut să fie respectată, cu o creştere rapidă a ratei de vaccinare. Dar Joe Biden şi-a declarat prematur, pe 4 iulie, de sărbătoarea naţională, „independenţa” în faţa virusului. Varianta Delta s-a extins apoi, urmată de Omicron, generând o vastă oboseală în rândul americanilor.

Doar 46% dintre ei aprobă în acest moment politica sa de sănătate, faţă de 69% la începutul mandatului.

21:22 • Internațional

SUA permit Ucrainei să folosească armele americane pentru a lovi teritoriul Rusiei: o schimbare semnificativă în politica externă

21:32, 28.10.2024 • Internațional

Joe Biden a votat anticipat pentru prezidențiale

Apelurile lui Biden la vaccinare şi purtarea măştii sunt criticate violent de mulţi republicani, iar Curtea Supremă tocmai a anulat cerinţa de vaccinare sau testare pe care Casa Albă a vrut să o impună marilor companii.

Economie

Joe Biden a promis clasei de mijloc americane că va garanta locuri de muncă şi un oarecare calm în faţa globalizării.

În acest scop, a deschis robinetul: 1.900 de miliarde de dolari la începutul mandatului său pentru a relansa o economie afectată de pandemie, apoi 1.200 miliarde cheltuiţi pentru infrastructurile învechite din Statele Unite.

Joe Biden nu a reuşit însă să facă adoptat un plan de cheltuieli sociale şi de mediu de 1,8 mii de miliarde de dolari, din cauza lipsei de control real în Senat.

Iar deşi rata şomajului continuă să scadă, inflaţia continuă să escaladeze, atingând un nivel nemaivăzut din 1982. Un fenomen generalizat la nivel internaţional, susţine Washingtonul.

Reforme sociale

Joe Biden a promis să împace America şi să-şi consolideze instituţiile democratice. Dintre toate angajamentele sale, acesta este cel mai greu de respectat.

Democratul, care a beneficiat în timpul campaniei sale de sprijinul considerat decisiv al unor personalităţi din comunitatea afro-americană, le-a promis că va duce la bun sfârşit lupta pentru drepturi civile.

Biden vrea să armonizeze procedurile de vot la nivel federal, pentru a dezarma statele din sud care restricţionează, practic, accesul minorităţilor la urne. Dar – într-un scenariu care aminteşte de eşecul agendei sale sociale – chiar doi senatori democraţi blochează, deocamdată, drumul către acest proiect.

Aceste eşecuri irită aripa cea mai de stânga a partidului său, iar proiectele sale sunt considerate prea intervenţioniste de către cei mai centrişti democraţi.

Cât despre republicani, aceştia se află încă sub puternica influenţă a lui Donald Trump, iar majoritatea aderă la declaraţiile acestuia, neîntemeiate, scrie AFP, cu privire la o alegere frauduloasă a lui Joe Biden.

„America s-a întors”

„America s-a întors” pe scena internaţională, repetă Joe Biden. Este adevărat, în mare parte: Statele Unite au revenit la masa discuţiilor majore pe tema climei, comerţului sau a programului nuclear iranian. De asemenea, preşedintele democrat s-a străduit să repare legăturile cu aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite, subminate de Donald Trump.

Dar modul de gestionare a retragerii haotice din Afganistan a fost criticat, iar Franţa a acceptat foarte greu pierderea unui contract gigant pentru submarine.

Joe Biden, care vrea să-şi articuleze politica externă în jurul rivalităţii cu China, a reuşit până acum să menţină deschisă cel puţin o linie de comunicare cu preşedintele chinez Xi Jinping. Această diplomaţie „directă”, pe care o aplică şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, nu a fost suficientă, de exemplu, pentru a reduce tensiunile legate de Ucraina.