Președinți la puterea TikTok: campania invizibilă din spatele lui Ponta, Simion și Nicușor Dan – concluziile Expert Forum

Victor Ponta, George Simion și Nicușor Dan – trei nume grele în cursa prezidențială, trei stiluri politice diferite, dar toți au descoperit același el Dorado electoral: rețelele de socializare. În mod special, platforma TikTok a devenit scena unei bătălii nevăzute, purtată cu armele epocii digitale. Dacă odinioară lupta pentru voturi se dădea în piețe publice și studiouri TV, acum se poartă în feed-uri și hashtag-uri. Iar ceea ce se vede s-ar putea să nu fie decât vârful aisbergului – sub aparența „viralului” spontan se ascund strategii și mașinării bine unse, menite să împingă anumiți candidați în lumina reflectoarelor virtuale.

Platforma TikTok a devenit un teren fertil pentru campanii politice paralele…

… cu conținut mascat și coordonat, menite să simuleze susținerea populară și să influențeze percepția publică. Legea românească interzice publicitatea electorală plătită de terți, iar TikTok însuși nu acceptă reclame politice oficiale.

Cu toate acestea, „explozia de conținut mascat” observată de experții de la Expert Forum arată că acolo unde legea și regulile platformei impun restricții, imaginația politicienilor găsește portițe: rețele întregi de conturi anonime sau influenceri plătiți pe sub mână care inundă internetul cu mesaje pro-candidat, fără vreo etichetă de „promovare”. Scopul? Simularea susținerii populare și crearea unei iluzii de trend inevitabil în favoarea lor. E o practică ce dezechilibrează competiția electorală și pune sub semnul întrebării integritatea procesului democratic, avertizează Expert Forum.

„Armata” invizibilă: conturi false și conținut coordonat

Un raport lansat recent de Expert Forum (EFOR) – citat de Ziare.com – face radiografia acestei campanii digitale subterane. Cifrele sunt uluitoare și, totodată, revelatoare pentru modul în care Ponta, Simion și Nicușor profită (direct sau indirect) de pe urma mașinăriei de propagandă online. În doar ultima lună, pe TikTok au apărut peste 100 de milioane de vizualizări generate de conținut cu comportament neautentic, adică postări provenite din rețele coordonate de conturi false. Vorbim de circa 600 de videoclipuri propagandistice, distribuite de astfel de conturi-fantomă. Dintre acestea:

• 270 de videoclipuri au promovat candidatura lui George Simion (liderul AUR) – de departe cel mai „boostat” candidat prin asemenea mijloace;
• 180 de videoclipuri au împins pozitiv candidatura lui Crin Antonescu (candidatul coaliției de guvernare);
• Sub 50 de apariții similare au vizat alți candidați, precum Victor Ponta, Nicușor Dan sau Elena Lasconi.

Altfel spus, Simion și Antonescu beneficiază masiv – intenționat sau nu – de rețele întregi de susținere inautentică (cunoscute ca fenomen de CIB – „Coordinated Inauthentic Behaviour”), în timp ce pentru Ponta și Nicușor există semne de activitate neautentică, dar la o scară mult mai mică.

Interesant este că, în cazurile cu număr redus de clipuri (Ponta, Nicușor, Lasconi), atribuirea clară a intenției de promovare pozitivă a fost mai dificilă – unele dintre conturile false postau și clipuri critice sau mesaje contradictorii la adresa acelorași candidați.

Granița dintre sprijin și sabotaj devine uneori tulbure:

cineva creează conturi false ce, pe de o parte, par să susțină un candidat, dar pe de altă parte îi pot submina credibilitatea prin conținut nefavorabil sau ilegal. Această ambiguitate face parte din noua strategie – haosul calculat în mediul online.

Un detaliu de subsol savuros:

astfel de stratageme poartă deja un nume în jargonul politic – „tehnica Georgescu”. Numele provine de la episodul deja ”celebru”din 2024, când candidatul outsider Călin Georgescu a fost promovat în mod misterios pe TikTok printr-o campanie paralelă masivă.

Ulterior, o investigație ANAF a scos la iveală că în spatele acelei operațiuni (#EchilibrușiVerticalitate) se afla chiar Partidul Național Liberal, care plătise peste 130 de influenceri pentru a împânzi TikTok-ul cu mesaje favorabile lui Georgescu. Influencerii au transmis toți, ca la indigo, un script despre calitățile viitorului președinte (fără a-i da numele, dar făcând aluzie la Georgescu), simulând un val spontan de entuziasm. Rezultatul? Milioane de vizualizări obținute artificial și un precedent periculos.

Așa s-a născut expresia „tehnica Georgescu”, pe care observatorii au început să o folosească atunci când văd candidați ce par să răsară de nicăieri în trending, pe baza unor campanii digitale ascunse. Iar Simion, Ponta și Nicușor Dan par a fi noile exemple care calcă pe urmele acestui tip de strategie, fie că sunt sau nu direct inițiatorii ei.

Victor Ponta – revenirea „virală” a fostului premier

Candidând ca independent, Victor Ponta știe că nu mai are mașinăria unui mare partid în spate – însă pare că a găsit online-ul drept surogat. După o perioadă în care prezența sa publică pe rețele a fost modestă, Ponta a înregistrat o ascensiune fulminantă pe TikTok în această primăvară.

Conform datelor EFOR, contul său oficial a câștigat în numai câteva zile (20-24 aprilie 2025) aproximativ 100.000 de urmăritori noi. Da, ați citit bine: o sută de mii de followeri în intervalul a cinci zile – practic cam 20-30 de mii pe zi, un ritm nebunesc, întâlnit anterior doar în toiul unui mare scandal electoral. Prin comparație,

Nicușor Dan, care avea deja o bază mai mare de urmăritori, a obținut în aceeași perioadă doar ~30.000 de urmăritori noi. Ponta a pornit la începutul anului cu mult sub nivelul lui Nicușor pe TikTok, însă spre sfârșitul lui martie 2025 a reușit să îl ajungă din urmă, iar în aprilie l-a depășit detașat, semn că cineva (sau ceva) i-a turat serios motoarele online.

Desigur, fostul premier ar putea pune acest succes pe seama mesajului său care prinde la tineri sau a nostalgiei românilor după vremurile când era la guvernare. Dar cifrele ridică suspiciuni puternice că e vorba de mai mult decât talent la TikTok.

Un indiciu: aproape jumătate dintre comentariile de la clipurile lui Ponta pe TikTok par să fie duplicate – același text repetat în serie de diferite conturi. Concret, din 33.623 de comentarii analizate recent, circa 16.000 (47,6%) sunt mesaje cu potențial copy-paste (criteriul fiind apariția de cel puțin 5 ori a aceluiași text sau aceluiași pattern de simboluri).

Aceasta sugerează fie o mobilizare excepțională a unor susținători extrem de disciplinați (puțin probabil să existe atâtea persoane reale care să posteze la unison aceleași lozinci), fie utilizarea unor boți sau a unor „postaci” coordonați ce împing artificial engagement-ul.

Cu ironia de rigoare, putem spune că Victor Ponta a descoperit formula magică a tinereții fără bătrânețe… digitale: de la un politician pe care mulți îl considerau expirat, a redevenit peste noapte o vedetă pe TikTok, grație sutelor de mii de aprecieri și share-uri – chiar dacă multe par a veni din oglinda unei case de ecou artificial.

Mai mult, la capitolul vizibilitate prin conținut propriu, Ponta stă în frunte: în ultimele 30 de zile el a obținut ~23,8 milioane de vizualizări ale clipurilor de pe contul său. Este cel mai vizionat candidat pe propriul TikTok, în condițiile în care în aceeași perioadă Nicușor Dan a strâns 11,7 milioane de vizualizări, iar George Simion 9,2 milioane.

Diferența e uluitoare mai ales fiindcă Ponta, repetăm, nu avea inițial anvergura online a contracandidaților săi. Să fie chiar entuziasmul autentic al publicului? Sau în spate stau acele rețele nevăzute care se asigură că fiecare mesaj al lui Ponta ajunge pe For You Page-ul a cât mai multor români? Cert e că efortul digital dă roade, cel puțin la nivel de percepție: Victor Ponta apare acum ca un candidat cu tracțiune online reală, un nume despre care „toată lumea de pe net” pare să vorbească. Iar într-o epocă în care percepția poate crea realitate, această manevră digitală i-ar putea oferi un avantaj nesperat fostului prim-ministru.

George Simion – tribuni digitali și susținere „populară” la superlativ

Dintre toți candidații, George Simion era, de la bun început, cel mai bine poziționat pe terenul rețelelor sociale. Lider al partidului AUR și auto-proclamat voce a „poporului” anti-sistem, Simion a cultivat intens social media în ascensiunea sa politică. E activ, provocator, folk-viral – rețeta ideală pentru platforme ca TikTok.

Nu e de mirare că în prezent deține cel mai urmărit cont politic de TikTok din România, cu aproximativ 1,3 milioane de urmăritori. Această bază impresionantă nu a apărut însă peste noapte: potrivit EFOR, contul oficial al lui George Simion a cunoscut o creștere de circa 700.000 de followeri începând din octombrie anul trecut și până în prezent, creștere concentrată majoritar în perioada noiembrie-decembrie 2024. Atunci a fost practic momentul în care Simion a explodat online, profitând de elanul protestelor și al retoricii naționaliste în prag de campanie.

În ultimele luni însă, contul său a intrat într-o fază de stagnare – postează mult mai puține clipuri comparativ cu ceilalți candidați, semn că și-a atins deja audiența maximă sau că își conservă forțele pentru finalul campaniei.

Faptul că Simion are deja o armată de suporteri online nu înseamnă însă că a spus „nu” micilor ajutoare artificiale. Ba din contră, raportul Expert Forum arată că tocmai el beneficiază de cel mai amplu sprijin din partea rețelelor de conturi inautentice: cele 270 de videoclipuri de susținere neoficială identificate în ultima lună fac referire în special la mesajele pro-Simion.

Practic, există un întreg ”ecosistem” de pagini și conturi-fantomă care amplifică mesajele AUR și ale lui George Simion fără ca acestea să fie, formal, parte a campaniei sale. Partidul lui a fost atât de conștient de fenomen încât chiar a încercat să întoarcă narativul în favoarea sa – la începutul lui aprilie, AUR a depus o plângere la BEC și AEP semnalând existența „a sute de conturi de TikTok” care promovează ilegal candidații adversari (pe care îi numește generic „candidații sistemului”), în vreme ce, susține AUR, simpatizanții reali ai lui Simion ar fi cenzurați pe nedrept.

În comunicatul lor, reprezentanții AUR denunțau “adevărata față a boților și a conturilor false” care ar avantaja candidații puterii (Nicușor Dan, Crin Antonescu, Victor Ponta), acuzând autoritățile că închid ochii la campania ilegală a vechii clase politice pe rețele, în timp ce vocile anti-sistem sunt „vânate și cenzurate”.

Ironia face însă ca exact candidatul AUR, George Simion, să fie campionul absolut la capitolul promovare prin conturi false, dacă e să ne luăm după cifrele independente ale EFOR. Cu alte cuvinte, în timp ce AUR striga „Hoțul!” către rivali, hoțul de like-uri digital era chiar în propria curte – voluntar sau involuntar.

Pe de altă parte, trebuie remarcat că indicatorii de fake engagement ai lui Simion sunt mai moderați față de Ponta. Procentul de comentarii duplicate la clipurile lui Simion este de ~23% (din ~9.385 de comentarii totale, ~2.173 păreau copiate) – semnificativ mai mic decât în cazul lui Ponta (47%) sau Nicușor Dan (37%).

Asta indică faptul că o bună parte din forța lui Simion pe TikTok este probabil organică, alimentată de un nucleu dur de susținători entuziaști și reali, spre deosebire de Ponta care pare propulsat mai mult de un „combustibil sintetic” online. Simion convertește activismul stradal în viral online, iar prezența sa agresivă (uneori radicală) chiar creează conținut autentic din partea fanilor – meme-uri, clipuri de la proteste, mesaje naționaliste, etc.

Totuși, nu putem ignora aportul semnificativ al rețelelor coordonate: 270 de clipuri pro-Simion generate de conturi copycat în 30 de zile înseamnă un bombardament mediatic zilnic. Fie că AUR îl orchestrează direct sau sunt grupuri neoficiale de susținători hiperactivi, efectul e același: George Simion domină spațiul TikTok.

Cine deschide aplicația în România și se uită la clipuri politice va da inevitabil peste mesaje pro-Simion la tot pasul – ceea ce poate crea impresia că el ar fi favoritul inevitabil al generației tinere online. În politică, percepția de „candidat inevitabil” poate atrage alți susținători de partea ta, formând un bulgăre de zăpadă. Simion pare să fi înțeles acest lucru, folosind la maxim atuurile epocii TikTok.

Nicușor Dan – independentul captiv între sabotaj și viralizare

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, intră în această ecuație digitală cu o postură ușor diferită. Candidat independent, fără o uriașă mașinărie de partid, el a investit deliberat în prezența sa online, încercând să joace după noile reguli ale campaniei 2.0. La începutul anului electoral, Nicușor Dan pornea cu un avantaj: avea deja ~32.400 de urmăritori pe TikTok încă din toamna 2024 (după ce câștigase Primăria București).

A folosit platforma constant pentru a-și promova inițiativele locale și pentru a-și construi treptat un public. Astfel, când a început campania prezidențială oficială, contul său era deja rodul unei munci organice de luni de zile, nu un proiect de la zero. Cu toate acestea, surprizele nu l-au ocolit: în aprilie, Nicușor Dan a înregistrat și el un salt brusc în numărul de urmăritori (+30.000 într-un interval scurt), rămânând totuși mult sub „explozia” lui Ponta. Dar spre deosebire de Ponta, Nicușor pare mai degrabă victima colaterală decât beneficiarul entuziast al unei campanii neortodoxe pe TikTok.

Pe 6 aprilie, Biroul Electoral Central (BEC) a admis mai multe plângeri privind conținut electoral ilegal apărut pe rețele, iar Nicușor Dan a fost unul dintre cei vizați. Mai exact, BEC a constatat existența unor videoclipuri pe TikTok și Facebook, postate pe conturi asociate cu numele lui Nicușor Dan, care conțineau îndemnuri explicite de a-l vota – încălcând legislația (care permite promovarea doar în anumite condiții). Erau menționate inclusiv clipuri ce prezentau afișe cu mașini inscripționate cu imaginea și sloganul său, semn că cine a realizat acele postări dorea să imite o campanie „oficială” de promovare.

BEC a ordonat eliminarea imediată a acestor materiale online. Cine le urcase?

Oficial, Nicușor Dan a declarat că nu el și nu echipa sa. Din contră, candidatul a sesizat la rândul său autoritățile, reclamând că se confruntă cu o „invazie” a conturilor sale de social media de către rețele neautentice, într-o încercare deliberată de sabotare a campaniei sale prezidențiale.

Altfel spus, Nicușor Dan sugerează că o mână adversă a creat acele conturi și clipuri ilegale tocmai pentru a-i păta reputația – ca apoi să poată fi acuzat că el „încalcă regulile jocului”. „E o strategie ca să pară că noi încercăm să manipulăm online-ul”, explică Nicușor, care neagă că ar avea vreo legătură cu acele conturi dubioase.

Situația e de-a dreptul kafkiană: un candidat independent, cunoscut pentru lupta sa anti-corupție și apelul la joc corect, ajunge să fie înconjurat de o falsă aura de „trișor digital” creată posibil de alții. Dacă n-ar fi real, aproape că ar părea un scenariu de film politic absurd.

Totuși, nici Nicușor Dan nu a renunțat la avantajele oferite de mediul online. Chiar dacă denunță conturile inautentice ostile, el profită de creșterea vizibilității legitime. În ultima lună, clipurile de pe contul său oficial au strâns aproape 11,7 milioane de vizualizări – al doilea cel mai ridicat nivel după Ponta și peste ceea ce a generat chiar Simion pe propriul cont. De asemenea, aproape 37% dintre comentariile de la postările lui Nicușor par a fi duplicate (peste 5.900 de comentarii din ~16.000 totale).

Deși este un procent mare, e totuși mai mic decât cel al lui Ponta, semn că o parte substanțială din engagement-ul lui Nicușor e autentic. Echipa sa de campanie a și angajat specialiști în comunicare digitală – se știe public faptul că Nicușor Dan și-a luat o echipă dedicată pentru TikTok și online, tocmai pentru a-i spori prezența pe acest front (o mișcare previzibilă, având în vedere că se luptă cu partide mai mari pe terenul vizibilității).

Astfel, între boții ostili și like-urile genuine, candidatul independent navighează o zonă gri: trebuie să rămână relevant online fără să fie atras în capcana jocurilor murdare. Iar până acum, abordarea lui a fost să expună public orice tentativă de manipulare, încercând să se diferențieze ca fiind de partea bună a baricadei digitale.

Între like și vot: democrație filtrată prin algoritmi

Privind tabloul de ansamblu, campania de promovare pe TikTok a acestor candidați reflectă o realitate nouă: politica românească a intrat ferm în era social media, unde bătălia pentru influență se dă adesea în spatele cortinei, prin mijloace opace. Victor Ponta, George Simion și Nicușor Dan au profiluri și electorat diferite, însă toți trei au ajuns, într-un fel sau altul, să joace jocul vizibilității online cu instrumente neconvenționale.

Fie că vorbim de adevărate armate digitale clandestine care amplifică mesajele (cazul Simion), de „injecții” artificiale de popularitate într-un cont relativ nou (cazul Ponta) sau de încercări de intoxicare a imaginii unui candidat independent (cazul Nicușor Dan), concluzia e aceeași: social media poate distorsiona percepția alegătorilor.

Ceea ce vedem pe ecrane – milioane de like-uri, comentarii elogioase repetate la infinit, videoclipuri care par virale – s-ar putea să nu reflecte un entuziasm autentic al publicului, ci mai degrabă munca bine orchestrată a unor consultanți în umbră.

Autoritățile încearcă să țină pasul, dar cu greu.

BEC și Autoritatea Electorală Permanentă au început să intervină punctual, eliminând clipurile vădit ilegale (cele cu îndemn explicit la vot sau materiale de propagandă nereglementate). Au fost șterse zeci de astfel de postări de pe TikTok și Facebook, inclusiv 35 de videoclipuri pro-George Simion și un clip în care apărea un buletin de vot ștampilat pe numele lui Victor Ponta – toate declarate în afara legii.

Însă aceste măsuri sunt reactive și limitate. Grosul fenomenului – conturile care postează mesaje laudative fără a depăși subtil linia legală – rămâne activ. Lacunele legislative fac dificilă pedepsirea campaniilor mascate: legea finanțării partidelor nu recunoaște existența terților, deci aceștia nu pot fi trași la răspundere direct, iar platformele ca TikTok nu au mecanisme eficiente de transparență politică. EFOR subliniază că România ar trebui să reglementeze acești terți influențatori, pentru că existența lor de facto nu poate fi negată. Guvernul a emis un OUG la începutul lui 2025 pentru a adapta parțial normele la noile realități, dar criticii spun că a făcut-o netransparent și fără consultare, insuficient pentru a acoperi tot spectrul de probleme.

În esență, influența social media în politica românească e o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, oferă candidaților noi platforme de comunicare și acces la un public tânăr, conectat, greu de atins prin mediile tradiționale. Pe de altă parte, deschide ușa manipulării și simulării suportului popular, permițând unor candidați să pozeze în favoriți ai internetului prin metode artificiale.

Ironia face că tocmai cei care se prezintă drept anti-sistem (Simion, Ponta reinventat ca independent) sau onești până la naivitate (Nicușor Dan) ajung să fie implicați – direct sau indirect – în aceste jocuri de culise digitale. În acest editorial cu ironii fine, putem remarca cum democrația se „like”-uiește astăzi: nu ne mai fură nimeni sacii cu voturi fizic, dar ne pot fura discernământul inundându-ne cu clipuri și mesaje fabricate.

Rămâne de văzut cât de mult se va translata această putere a TikTok-ului în urnele reale. Vor vota oamenii influențați de trendurile de pe telefon? Sau vor face diferența între un hashtag și un program politic real?

Cert este că bătălia pentru Cotroceni a intrat pe terenul algoritmilor,

iar candidații joacă tare. Iar noi, ca alegători, ar trebui să fim conștienți că în spatele ecranului s-ar putea să nu fie tot timpul „vocea poporului”, ci vocea unui regizor nevăzut, care șoptește mulțimii digitale ce să aclame.

În fond, dacă „like”-urile ar fi voturi, am ști deja cine e președintele – dar democrația încă se decide în cabina de vot, nu în secțiunea de comentarii. Până una-alta, datele analizate rămân un semnal de alarmă despre cum se face politica în 2025: la suprafață zâmbete și promisiuni, în adâncuri boți și conturi de TikTok. România like-urilor se pregătește de alegeri, iar spectacolul abia începe.