Prețul curentului bate record după record! Explicațiile lui Burduja

Publicat: 16 iul. 2024, 22:29, de Cristian Matache, în Energie

Pentru a treia zi consecutivă și a șasea oară în această lună, prețul energiei electrice pe piața spot a atins un nou record, cu energia livrată mâine seară, 17 iulie, costând 4.300 de lei/MWh. Acest lucru plasează România în fruntea Europei cu cel mai mare preț. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat de ce avem astfel de prețuri uriașe.

Pe piața pentru ziua următoare (PZU), prețul energiei pentru intervalul orar 21:00 – 22:00 a atins un maxim de 4.301 lei/MWh, echivalent cu 865 euro/MWh, marcând astfel al șaselea record lunar consecutiv, depășind recordul anterior de 3.987 lei/MWh setat ieri.

Creșterea semnificativă a prețului este determinată de vârful de consum de seară, când sursele de energie fotovoltaică nu sunt disponibile. România a fost nevoită să importe energie electrică din Ungaria (675 MW) și Bulgaria (1.703 MW), singurele piețe conectate la România printr-un mecanism de cuplare.

16:14 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu glumește pe seama candidaturii lui Mircea Geoană: „Nu l-am găsit la bazin”

14:13 • POLITICĂ

Premierul Marcel Ciolacu face inspecții neanunțate în școli pentru a verifica pregătirile pentru noul an școlar

Pentru a face față acestei situații, guvernul a îndemnat cetățenii să reducă voluntar consumul de energie electrică seara, în special folosind mai puțin aparatele electrocasnice mari și aerul condiționat. De asemenea, s-a recomandat setarea termostatelor la o temperatură moderată constantă (24-26°C) pentru a evita suprasolicitarea rețelei.

Piața pentru ziua următoare (PZU) este un segment al pieței de energie electrică unde se tranzacționează energia pentru livrare în ziua următoare. Pe scurt, PZU funcționează astfel:

Plasarea Ofertelor: Participanții la piață (producători, furnizori și alți jucători) depun oferte de vânzare și cumpărare a energiei electrice pentru fiecare oră a zilei următoare.
Determinarea Prețului: În urma analizării ofertelor, se stabilește un preț de echilibru pentru fiecare oră, pe baza întâlnirii ofertei și cererii.
Atribuirea Energiei: Energia electrică este atribuită conform ofertelor acceptate la prețul de echilibru stabilit.

Această piață permite ajustarea cererii și ofertei de energie electrică pe termen scurt și asigură o utilizare eficientă a resurselor disponibile.

Explicația lui Burduja

”De ce avem prețuri mari la energie în aceste zile? Pentru că producem prea puțin (am pierdut jumătate din capacitatea de producție în banda din 1989 în aceste trei decenii), pentru că nu avem acces la o capacitate de interconectare suficientă (sunt lucrări majore în Ungaria și nu numai), pentru că nu avem Tarnița-Lăpuștești și abia ne-am apucat să încurajăm investițiile în stocare în ultimul an”, a spus Sebastian Burduja.

Conform oficialului Guvernului, timp de trei decenii statul român a investit extrem de puțin în sistemul energetic național. ”În ultimul an, am reușit să atragem 13,6 miliarde de euro pentru sector, bani europeni nerambursabili. Mai mult decât în toți anii de după 1989. Aceste investiții nu se vor finaliza de azi pe mâine și de multe ori nici de pe un an pe altul”, a spus Burduja.

Într-un alt mesaj, ministrul a spus următoarele:

”Referitor la prețurile de pe PZU, această piață a mai înregistrat perioade de creșteri semnificative ale prețurilor, influențate de mai mulți factori, cum ar fi condițiile meteorologice, cererea de energie, disponibilitatea resurselor de producție și factori economici externi.

Exceptând perioada de război, când a început și criza energetică pe continent, exemple de creșteri de preț pe PZU, din cauza diverșilor factori (în special ger și hidraulicitate scăzută), sunt:
– finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie din 2017, când energia se tranzacționa cu 700 lei/MWh în orele de vârf (preț foarte mare în acea perioadă), comparativ cu prețurile normale de 200-250 lei/MWh.
– jumătatea lunii decembrie 2020 (17 decembrie, peste 700 lei/MWh).

Niciodată, în perioada recentă, nu a fost o perioadă de condiție meteorologică extremă (fie ger, fie caniculă) care să se întindă pe mai mult de 7-10 zile.

Totodată, prețurile mari sunt doar pentru 2-3 intervale din zi, cele care determină creșterea prețului mediu zilnic.

Furnizorii de energie nu își achiziționează toată energia electrică aferentă portofoliului de consum de pe PZU, astfel impactul în prețul mediu de achiziție al unui furnizor nu este puternic influențat de câteva ore de tranzacționare la prețuri mai mari decât media normală.

Încă o chestiune: faptul ca avem mai multe capacități de producție de energie regenerabilă este un lucru bun, per total. Altfel, am fi plătit foarte probabil și mai mult, pentru ca energia electrică ar fi costat și mai mult în timpul zilei.”

Ciolacu, atac subtil la Burduja

Premierul Ciolacu a criticat dur politica energetică a Ministerului Energiei, evidențiind că, deși „pe energia verde am ajuns printre fruntașii Europei”, stocarea nu a fost o prioritate.

„Eu vă spun sincer: nu este suficient să fii ministru sau prim-ministru. Când ai acces la fonduri europene de miliarde de euro pentru investiții în energie verde, ar trebui să consulți specialiștii și să faci calcule precise privind capacitatea instalată, producția estimată a României pe parcursul unui an, durata de maturizare a proiectelor… Am reușit să ne situăm printre liderii producției de energie verde în Europa. Deci, domnule ministru, atunci când ai inițiat aceste programe prin PNRR, proiecte naționale sau Fondul de Modernizare, nu ți-a trecut prin cap necesitatea unei infrastructuri de stocare? Nu ai considerat că România este puternic interconectată la nivel european și că vom produce mai mult decât consumăm în zilele cu vânt și soare? (…) Avem cel mai bun mix energetic din Europa, dar când a fost crucial să avem o viziune clară de dezvoltare, am cam dat greș. Am afirmat anterior: cel mai mare pericol în administrație este reprezentat de perseverența prostului”, a subliniat premierul.

Cum a răspuns ministrul

După câteva ore de la declarațiile de mai sus, ministrul Burduja i-a răspuns șefului său de la Guvern:

”Ce am făcut într-un singur an?

– Din PNRR am alocat 80 milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare și anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c. Este un apel pe care l-am salvat și reluat prin discuții succesive cu Comisia Europeană, susținând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunțarea la această investiție din PNRR.

– Din Fondul pentru Modernizare avem pregatită o nouă schemă de finanțare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta și anul viitor, care vor însemna încă minim 3000 MW stocare – urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obținerea aprobărilor de la Comisia Europeană.

– În cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise in acest moment și pe care azi le-am prelungit cu 30 de zile în urma solicitărilor pieței – productie energie cu și fără autoconsum — am acordat in premieră 10% punctaj suplimentar pentru stocare (total buget 815 milioane euro) și estimăm că vom pune în funcțiune încă cel puțin 500 MW stocare prin aceste apeluri.

– În programul Electric-Up 2 – buget 450 milioane lei – am introdus în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% acordăm punctaj în plus (10%).

În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem, inclusiv prin aceste finanțări, capacitați de stocare de cel puțin 2500 MW, iar până în 2026 să depășim 5000 MW. Țintele acestea sunt ambițioase, dar sunt aliniate cu recomandarile si analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minim 4000 MW.

Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpustești și susținem constant acest tip de investiții, care vor asigura servicii esențiale pentru sistemul energetic național.”