Prețul petrolului se prăbușește la minime istorice: cauzele care zdruncină piața energetică globală

Prețurile petrolului au coborât la cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, alimentând temeri privind o posibilă criză pe piața globală a energiei.

Prăbușirea este cauzată de mai mulți factori combinați – de la creșterea neașteptată a stocurilor de țiței din SUA, până la decizia OPEC+ de a mări producția pentru prima dată din 2022, dar și din cauza războiului comercial declanșat de Statele Unite împotriva principalilor săi parteneri comerciali: Canada, Mexic și China, arată Reuters.

Prețurile petrolului ating praguri critice

În debutul sesiunii de tranzacționare din 6 martie, țițeiul Brent a coborât până la 68,33 dolari pe baril, cel mai mic nivel din decembrie 2021. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut la 65,22 dolari pe baril, un minim care nu a mai fost atins din mai 2023. Chiar dacă ulterior cotațiile au recuperat ușor, ajungând la 69,30 dolari pentru Brent și 66,31 dolari pentru WTI, sentimentul negativ persistă pe piețele globale.

Potrivit Energy Information Administration (EIA), stocurile de țiței din SUA au crescut puternic în ultima săptămână, pe fondul lucrărilor de întreținere sezonieră a rafinăriilor. În schimb, stocurile de benzină și distilate au scăzut, în principal din cauza cererii externe crescute. Acest dezechilibru a amplificat temerile privind o supraofertă pe piață.

18:43, 28.01.2025 • Internațional

Reuters: Încep presiunile pentru aplicarea planului de pace cu  Ucraina. OPEC discută cum să răspundă cererilor lui Trump de a scădea prețul petrolului

OPEC+ revine cu planuri de creștere a producției

Luni, 4 martie, alianța OPEC+, din care face parte și Rusia, a decis să majoreze producția de petrol cu 138.000 de barili pe zi începând cu luna aprilie. Este prima decizie de acest tip luată din 2022, ceea ce a sporit și mai mult presiunile asupra prețurilor. Analiștii se tem că aceasta ar putea fi doar prima etapă dintr-un val mai amplu de majorări ale producției.

Giovanni Staunovo, analist UBS, a explicat că piețele se tem de o revenire bruscă a barililor pe piață, într-un moment în care cererea globală dă semne de încetinire. Totuși, el subliniază că OPEC+ a transmis că orice creștere a producției va fi condiționată de capacitatea reală a pieței de a absorbi suplimentul de petrol.

Războiul comercial al SUA lovește cererea globală

În paralel cu turbulențele de pe piața petrolului, președintele american Donald Trump a inflamat și mai mult contextul economic global prin impunerea unor tarife de 25% pentru toate importurile din Canada și Mexic, precum și taxe de 10% pentru importurile de energie din Canada. Măsura, intrată în vigoare pe 4 martie, are toate șansele să escaladeze rapid într-un conflict comercial la scară largă.

Ca răspuns, premierul canadian Justin Trudeau a anunțat contramăsuri imediate, impunând tarife similare pe produse americane în valoare de 30 de miliarde de dolari, urmând ca alte măsuri, care vizează bunuri în valoare de 125 de miliarde de dolari, să fie aplicate în 21 de zile. China, la rândul ei, a reacționat impunând taxe de până la 15% pe importurile americane de produse agricole și adăugând 15 companii din SUA pe lista sa neagră de exporturi.

Impactul asupra cererii globale de petrol

Pe acest fundal tensionat, JP Morgan avertizează că o scădere a creșterii PIB-ului SUA cu 100 de puncte de bază ar putea reduce cererea globală de petrol cu aproximativ 180.000 de barili pe zi. În luna februarie, cererea mondială de petrol a fost estimată la 103,6 milioane de barili pe zi, cu 1,6 milioane de barili mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, această creștere este sub prognoza inițială de 1,8 milioane de barili pe zi, ceea ce sugerează deja o încetinire a cererii.

Chevron și criza venezueleană

Un alt element care alimentează incertitudinea de pe piața petrolului este decizia administrației Trump de a revoca licența companiei Chevron pentru a opera în Venezuela și a exporta petrol de acolo. Conform estimărilor ING, această decizie ar putea reduce oferta globală cu încă 200.000 de barili pe zi, o cantitate semnificativă pe o piață deja volatilă.

Combinarea tuturor acestor factori – creșterea stocurilor din SUA, producția suplimentară din partea OPEC+, scăderea cererii globale și escaladarea războaielor comerciale – conturează un peisaj dificil pentru piața globală a petrolului în 2025. Investitorii se confruntă cu un amestec toxic de ofertă în creștere și cerere în scădere, ceea ce pune presiune continuă pe prețuri.