Prezidențiale 2025: stadiul tehnic al candidaturilor anunțate

Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 se apropie rapid, iar candidații deja își ascut retorica și își numără semnăturile. Deși multe figuri importante și-au anunțat intenția de a candida, până la 24 februarie 2025 niciun dosar nu a fost depus oficial la Biroul Electoral Central (BEC). Cei înscriși în cursă vor avea timp până pe 15 martie 2025, ora 23:59, să-și valideze candidatura.

Iată unde se află fiecare dintre pretendenții la cea mai înaltă funcție din stat:

Cine sunt candidații, deocamdată:

1. Crin Antonescu – candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR

Fostul președinte interimar al României a fost adus din „exilul politic” pentru a candida din partea coaliției de guvernare. Deși are o notorietate considerabilă, rămâne de văzut dacă electoratul mai este dispus să îi acorde încredere, după o pauză politică de aproape un deceniu. Nu și-a depus încă dosarul la BEC.

13:36, 11.01.2025 • ANALIZĂ

Prezidențiale 2025: scenarii de anticipație, cu elemente de horror

07:28, 06.01.2025 • POLITICĂ

Moise Guran despre retragerea lui Crin Antonescu, pregătirea lui Marcel Ciolacu și propulsarea lui Ilie Bolojan

2. Nicușor Dan – independent, dar în așteptarea susținerii politice

Actualul primar al Capitalei vrea să joace o carte națională, dar încă nu are o bază clară de susținere. Deși își dorește sprijinul partidelor pro-europene, USR nu i-a oferit până acum un gir oficial. Nu și-a depus candidatura la BEC.

3. Elena Lasconi – liderul USR în ofensivă electorală

Șefa USR și primar al Câmpulungului, Lasconi vrea să atragă voturile anti-sistem și pe cele ale electoratului progresist. Ea l-a atacat deja pe Nicușor Dan, cerându-i să se retragă pentru a nu diviza voturile dreptei reformiste. Nu și-a depus candidatura la BEC.

4. George Simion – candidatul AUR sau doar rezervă?

Liderul AUR încă nu a confirmat oficial candidatura, lăsând loc de speculații că ar putea fi doar o variantă de rezervă, în cazul în care Călin Georgescu va fi blocat din motive legale sau procedurale. Deocamdată, nu există semnale clare că va intra oficial în cursă.

5. Călin Georgescu – omul „deep state” își face loc spre Cotroceni

Georgescu și echipa sa au anunțat că au strâns 200.000 de semnături, depășind pragul legal. Cu toate acestea, nu și-a depus încă oficial candidatura la BEC. Dacă o va face, se așteaptă contestații masive, iar posibilitatea ca el să fie scos din cursă este ridicată.

6. Victor Ponta – revenirea „strategică” în PSD

Fost premier, fost lider PRO România, Ponta și-a anunțat candidatura din partea PSD, sub pretextul că partidul trebuie să aibă un candidat propriu. În realitate, el pare să joace rolul de alternativă controlată la Călin Georgescu, în cazul în care acesta va fi exclus. Nu și-a depus candidatura la BEC.

7. Diana Șoșoacă – războinica anti-sistem

Europarlamentar și fost senator, Șoșoacă își construiește campania pe retorica suveranistă, anti-UE și anti-NATO. Nu și-a depus încă candidatura la BEC.

8. Ana Birchall – fost ministru, candidat independent

Fostul ministru al Justiției candidează ca independent, dar fără un sprijin politic clar. Nu și-a depus candidatura la BEC.

9. Daniel Funeriu – tehnocratul în lupta cu „prostia”

Fost ministru al Educației, Funeriu vrea să aducă în campanie discursul meritocratic, de tip tehnocratic, dar are șanse minime de a atrage voturi semnificative. Nu și-a depus candidatura la BEC.

10. Lavinia Șandru – o candidatură-surpriză din partea PUSL

Fosta jurnalistă a anunțat că intră în cursă cu susținerea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), dar are o vizibilitate redusă. Nu și-a depus candidatura la BEC.

11. Gabriel Păun – activistul de mediu și proiectul Verzilor

Candidatul Partidului Verde încearcă să aducă ecologismul în prim-plan, dar este puțin cunoscut pe scena politică națională. Nu și-a depus candidatura la BEC.

Cum va arăta campania electorală?

Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi marcate de o fragmentare puternică a candidaților. Deși PSD și PNL încearcă să își asigure controlul prin candidatura lui Crin Antonescu, nu există un favorit clar, iar spectrul unui tur doi imprevizibil este mai prezent ca niciodată.

Zburdă independenții pe hartă!

În plus, această campanie este dominată de un număr neobișnuit de mare de candidați „independenți”, fie că vorbim de Nicușor Dan,Victor Ponta sau Călin Georgescu. În realitate, puțini sunt cu adevărat independenți – majoritatea sunt fie „plantați” de partide, fie caută să servească scenarii alternative, în funcție de evoluția campaniei.

Marea necunoscută rămâne soarta lui Călin Georgescu. Dacă va intra oficial în cursă, va absorbi un segment masiv de electorat nemulțumit, blocând accesul altor candidați suveraniști. Dacă va fi eliminat, George Simion sau Victor Ponta ar putea prelua acest bazin de votanți.

Până la 15 martie 2025, când se finalizează depunerea candidaturilor, jocurile sunt încă deschise. Cu o campanie imprevizibilă și cu un electorat dezamăgit, România se pregătește pentru cele mai atipice alegeri prezidențiale din ultimele decenii.

Între populism de stradă și manipulare online

Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o combinație toxică de populism agresiv, naționalism zgomotos și o bătălie feroce în online, unde fake news-ul și manipularea emoțională vor avea un rol esențial.

Campania online: fabricarea adevărului alternativ

Dacă în stradă candidații își construiesc imaginea prin pupături cu copii și steaguri uriașe, în online se duce războiul real. Facebook, TikTok și WhatsApp vor fi principalele canale prin care propaganda va ajunge la public, prin:
Clipuri virale ce exploatează emoțiile și indignarea publicului;
Fake news pe Facebook, menit să radicalizeze electoratul;
Microtargeting agresiv, care bombardează utilizatorii cu mesaje personalizate în funcție de profilul lor psihologic.

Fără reguli clare și fără un control real asupra finanțării reclamelor politice online, manipularea va fi la cote maxime.

Statul român: vulnerabil în fața dezinformării

România nu are mecanisme eficiente pentru a controla valul de propagandă digitală.
BEC și AEP nu au instrumente pentru a monitoriza dezinformarea electorală;
Rețelele sociale rămân un teren nereglementat, iar Facebook și TikTok permit influențe externe;
SRI și Cyberint au avertizat despre pericolele manipulării digitale, dar reacția statului a fost slabă.

Ce urmează? O campanie murdară și un electorat vulnerabil

Fără un mecanism de combatere a fake news-ului, campania din 2025 va fi cea mai murdară din istoria recentă. Emoțiile vor conta mai mult decât faptele, iar publicul va fi lăsat singur în fața manipulării. Mai mult ca oricând, alegerile nu vor decide doar un președinte, ci și cât de ușor poate fi controlată opinia publică în România.