Prietenie prin corespondență. Se cunosc de 76 de ani, își trimit scrisori de Crăciun, dar niciodată nu s-au întâlnit în realitate

Într-o epocă în care relațiile se nasc și dispar rapid, vorbim acum despre o prietenie care a rezistat timp de 76 de ani, o adevărată lecție despre loialitate, tradiție și legături umane autentice. Sylvia Perkins, o străbunică de 88 de ani din Bermondsey, sud-estul Londrei, primește an de an o felicitare de Crăciun de la Lisa Kull, prietena sa prin corespondență din Germania. Cele două femei au început să își scrie scrisori în 1948, iar legătura lor continuă neîntrerupt, fiind un simbol al prieteniei peste granițe și timp.

O prietenie începută la 12 ani

Totul a început în 1948, într-un context postbelic, când Sylvia era elevă la o școală de fete din Londra. În cadrul unui proiect de schimb școlar, eleva a primit adresa Lisei Kull, o fată de aceeași vârstă din Germania. După ce au fost încurajate să își scrie scrisori pentru a-și îmbunătăți limba engleză, elevele aveau libertatea de a decide dacă vor continua corespondența. Spre deosebire de colegii săi, care au încetat să scrie după finalizarea proiectului, Sylvia a ales să păstreze legătura, încurajată de mama sa.

Sylvia a povestit că mama ei a fost un sprijin important în menținerea relației prin corespondență. Într-una dintre scrisorile trimise de Paște, mama Sylviei a cumpărat o eșarfă elegantă pentru Lisa, pe care i-au expediat-o prin poștă.

18:17, 09.11.2024 • ALEGERI

Primele voturi pentru prezidențiale și parlamentare au sosit prin poștă

De-a lungul anilor, cele două prietene și-au împărtășit momente din viețile lor, trimițându-și felicitări de Crăciun fără întrerupere. În prezent, acestea se limitează la aceste felicitări anuale, dar fiecare dintre ele este un prilej de bucurie și reconectare.

Viața lor, prin ochii prieteniei

Deși contextul în care s-a născut prietenia lor a fost unul marcat de Al Doilea Război Mondial, cele două femei nu au discutat niciodată despre război în scrisorile lor. Sylvia știe doar câteva detalii despre viața Lisei în acea perioadă, cum ar fi faptul că soțul acesteia, Willie, a fost prizonier de război în Rusia și s-a întors acasă abia cinci ani după terminarea conflictului.

În ciuda distanței și a provocărilor, cele două nu au încetat să-și scrie, iar în 1998, cu ocazia aniversării a 50 de ani a Sylviei, fiica acesteia a încercat să organizeze o întâlnire între cele două. Din păcate, starea de sănătate precară a soțului Lisei a făcut imposibilă această întâlnire, iar ele nu s-au văzut niciodată față în față.

În cea mai recentă felicitare primită de Sylvia, Lisa i-a scris despre anul care s-a încheiat, exprimându-și recunoștința pentru sănătatea bună de care s-a bucurat și menționând cu umor că ea este acum „străbunică pentru Yoshi”, câinele nepotului său. Sylvia a mărturisit că aceste felicitări sunt mai mult decât simple mesaje – ele reprezintă un semn că prietena ei este bine, un detaliu care îi aduce o imensă bucurie în fiecare an.