Prima carte care o evocă pe Cocuța Conachi, care a făcut spionaj în favoarea Unirii Principatelor

La Galați a fost lansat volumul „Ecaterina (Cocuța) Conachi Vogoride – Eseu despre eroina din umbră” a scriitorului Vasile Ghica, acesta fiind primul volum în care este evocată personalitatea celei care a făcut spionaj pentru dezvăluirea acțiunilor Imperiului Otoman împotriva unirii, aceste dezvăluiri contribuind decisiv la Unirea Principatelor.

La Casa „Cuza” din Galați, casa în care a locuit Alexandru Ioan Cuza cu familia sa, a avut loc lansarea volumului memorialistic „Ecaterina (Cocuța) Conachi Vogoride – Eseu despre eroina din umbră” a scriitorului Vasile Ghica, în care este evocată personalitatea Cocuței Conachi, fiica poetului Costache Conachi și a Smarandei Negri.

Autorul cărții, Vasile Ghica, este absolvent al Facultății de Filologie din Iași și autor a numeroase volume de proză și a unui dicționar al personalităților din fostul județ Tecuci. Printre personalitățile tecucene care au făcut istoria, se află și poetul Costache Conachi, soția sa, Smaranda Negri, fiica lor, Cocuța Conachi și fiul Smarandei, Costache Negri. A fost o familie care s-a dedicat Unirii Moldovei cu Țara Românească.

La Conacul lui Costache Conachi, de la Țigănești, situat la câțiva kilometri de Tecuci și la Conacul lui Costache Negri din satul gălățean Mânjina, se întâlneau în mare taină Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu și bineînțeles, Costache Conachi și Costache Negri, pentru a pune la cale Unirea Principatelor.

În acest context, Cocuța Conachi a fost în mijlocul unei povești care constituie o lecție de patriotism autentic. Recent, arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, îndemna să nu fie uitată memoria sa: „Să nu uitați Tecuciul, mama Unirii, Cocuța Conachi Vogoride, care, dacă nu ar fi luat documentele secrete din seiful caimacamului Nicolae Vogoride, nu am fi putut vorbi de Unirea de bază”.

Lansarea volumului memorialistic a avut loc în ziua în care se împlinesc 195 de ani de la nașterea Cocuței Conachi, pe 2 aprilie 1829, la Conacul de la Țigănești.

Cocuța Conachi, fiica poetului Costache Conachi și a Smarandei Negri

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut şi a trăit Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, considerat de George Călinescu precursorul poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi și s-a mutat la moşia de la Tigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna.

La Țigănești s-a născut pe 2 aprilie 1929 fiica lui Costache Conachi și a Smarandei Negri, Cocuța, care în 1846 s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, numit de „Înalta Poartă” caimacam al Moldovei.

Singurul din familie care nu era unionist era Vogoride, care plănuia să îşi cumpere de la Constantinopol tronul de domnitor al Moldovei. El chiar și-a construit la Conacul de la Țigănești o „Sală a Tronului”. Vogoride e cel vizat de Negruzzi în volumul „Negru pe Alb”, atunci când a scris: „cu iaurt, cu gugoşele, te făcuşi vornic mişele”.

Căsătoria Cocuţei cu antiunionistul Vogoride a generat furiile adepţilor Unirii Principatelor. Cele mai multe nemulţumiri erau legate de faptul că „nămolul de avere” lăsat de Costache Conachi fiicei sale, considerată „cea mai bogată fată din Moldova”, a încăput pe mâna unui duşman al Unirii. Eftimie Murgu a şi publicat, în 1845, în ziarul „Transilvania”, un pamflet prin care îi reproşa lui Conachi această căsătorie şi îi spunea că nu are dreptul să înstrăineze o asemenea avere unui „jupan Vogoride, turcescul său ginere”.

Vogoride și-a dat arama pe față, uneltind împotriva unirii Moldovei cu Țara Românească

În Moldova se dădea o luptă fără menajamente între anti-unioniștii conduși de caimcamul Nicole Vogoride, susținuți de Turcia și Austria și „partida unionistă”, condusă de Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Conachi, Costache Negri, care erau susținuți de Franța și Marea Britanie.

Vogoride fusese numit caimacam de Înalta Poartă pentru a controla alegerile pentru Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunare reprezentativă a tuturor păturilor sociale, care urma să decidă prin vot dacă este sau nu oportună unirea cu Țara Românească. Un succes al anti-unioniștilor în Divanul din Moldova ar fi blocat definitiv Unirea, în condițiile cele șapte Mari Puteri ale vremii hotărâseră că unirea celor două state trebuie decisă doar dacă cele două adunări, Divanele Ad-Hoc din Moldova și Țara Româneacă, vor decide prin vot această unire.

În 1858, Nicolae Vogoride și-a făcut treaba, a falsificat alegerile pentru Divanul Moldovei și chiar a înștiințat Turcia și Austria despre succesul său, care ar fi trebuit să îi aducă de la Constantinopol privilegiile de domnitor al Moldovei.

Cocuța a sustras din seiful lui Vogoride documentele compromițătoare care au ajuns în paginile ziarelor de la Paris și Londra

Însă complotul lui Vogoride a fost descoperit de soția sa, Cocuța Conachi. Fără să stea vreo clipă pe gânduri, Cocuța a sustras din seiful lui Vogoride toate documentele compromițătoare, care dovedeau falsificarea alegerilor în favoarea adversarilor unirii.

Cocuța Conachi i-a dat documentele lui Alexandru Ioan Cuza, care era pârcălab al Județului Covurlui (Galați – n red). Cuza a pus documentele la dispoziția ambasadorului Franței la București, care la rândul său le-a trimis în Paris.

Dovezile fraudării alegerilor au fost publicate în ziarul „L’Etoile de Danube”, au fost preluate și de alte ziare, din Franța și Marea Britanie și au provocat un imens scandal la nivel european.

La presiunea Franței și Marii Britanii, „Înalta Poartă” a cedat și s-au făcut noi alegeri, care au deschis calea Unirii Principatelor

În urma acestor dezvăluiri, în 1858, „Înalta Poartă” a fost obligată să îl înlocuiască pe Vogoride din postul de caimacam. Dar, tot în urma acestor dezvăluiri, Franța, Marea Britanie și Prusia, au făcut mari  presiuni asupra „Înaltei Porți”, cerându-i să se organizeze noi alegeri pentru Divanul Ad-Hoc din Moldova.

De această dată unioniștii nu au mai putut fi învinși, au devenit majoritari în Divan și pe 5 ianuarie 1859 l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domnitor al Moldovei. După ce, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales în Divanul Ad-hoc de la București și domnitor al Țării Românești, Unirea Principatelor a fost înfăptuită.

Cocuța l-a iertat pe Vogoride pentru că i-a risipit o mare parte din avere, dar nu l-a iertat pentru trădarea țării

După actul de trădare a lui Vogoride, Cocuța Conachi a rupt căsătoria cu acesta, iertându-l pentru că i-a risipt o mare parte din avere, dar nu şi pentru trădarea idealului Unirii Principatelor.

„Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi. Îţi iert risipirea, dar nu îţi iert trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să fie şi a dumitale”, i-a scris Cocuța.

După Unirea Principatelor, Cocuța Conachi a călătorit prin Europa, iar în anul 1864 s-a recăsătorit în Italia, la Torino, cu Emmanuel Ruspoli, principe de Paggia-Suaza, senator și sinodic al Romei, apropiat al Regelui Emanuel al II-lea. Cocuța a murit la Genova în februarie 1870, dar, așa cum a cerut, rămășițele sale pământești au fost aduse în țară și înhumate în biserica familiei de la Țigănești.