Prima navă construită în România a fost avariată în Portul Brăila

Una dintre navele legendare românești, nava cu zbaturi „Borcea”, care din 1999 este înscrisă în Categoria „Tezaur” a Patrimoniul Cultural Național, fost avariată la cheu în urma coliziunii cu nava „Lacu Sărat”, care efectua manevrele de acostare.

După ce efectuase o croazieră pe Dunăre, echipajul navei „Lacu Sărat”, care aparține Primăriei Brăila, a început manevrele de acostare la pontonul de la Faleza Dunării.

În cursul acestor manevre, nava „Lacu Sărat” a intrat în coliziune cu nava cu zbaturi „Borcea”, a Inspectoratului Școlar din Brăila, care era acostată la cheu. În urma coliziunii, corpul navei „Borcea” a fost deformat în zona pupa, dar nu s-a produs nicio spărtură a bordajului care să pună în pericol flotabilitatea navei.

Căpitania Portului Brăila a demarat o anchetă pentru stabilirea cauzelor accidentului și a celor vinovați de producerea acestuia.

Nava „Borcea” va fi dusă în Șantierul Naval „Vard” din Brăila, pentru efectuarea reparațiilor , care cel mai probabil vor presupune înlocuirea tablelor bordajului deformate ca urmare a coliziunii.

„Borcea”, prima navă de pasageri construită în România

Nava cu zbaturi „Borcea” este prima navă de pasageri construită în România, de către ingineri români. În flota României au fost câteva zeci de nave cu zbaturi, care efectuau curse de pasageri pe Dunăre în perioada interbelică, dar „Borcea” este prima navă românească 100%.

A fost contruită în 1914, la Santierul Naval Turnu Severin. Are lungimea de 39,4 metri, lăţimea de 10,9 metri şi pescajul de un  metru. Înălţimea catargului este de 9 metri.

Cele două roţi cu zbaturi, cu 45 rotaţii pe minut, sunt propulsate de o maşină de abur cu dublă expansiune „Krupp – Gebruder Sachesenberg”, care produce aburul la 8 atmosfere. Consumul maşinii principale este de 190 kg păcură pe oră, dar poate funcţiona şi cu reziduuri petroliere, în acest caz consumul fiind de 400 kg/oră. Cârma este dotată cu servo mecanism acţionat cu abur.

„Nava are propulsia realizată cu zbaturile acționate de o mașină cu dublă expansiune, cu doi cilindri, unul de înaltă presiune, celălalt de joasă presiune. Mașina este acționată de abur. Avem un cazan de apă cu capacitatea de 7 tone, se transformă în abur viu la 170 de grade și cu acel abur punem în mișcare mașina. Mașina are două zbaturi, care propulsează nava”, relata recent navigatorul Ilie Tincu, care a fost comandant al navei de pasageri „Borcea” de pe data 10 februarie 1980.

A fost inaugurată în prezența Regelui Carol I și a fost iahtul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria

Nava a intrat în Arsenalul Marinei Regale a României și a fost inaugurată pe data de 2 mai 1914, când la bordul navei a urcat Regele Carol 1, care atunci a vizitat Brăila pentru ultima oară.

Nava a avut statut de iaht regal la Dunăre al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria. Cu nava „Borcea”, Regele Ferdinand a călătorit în 1919 la cetatea Silistra, iar în 1921 la manevrele militare de la Turtucaia.

În Primul Război Mondial, „Borcea” a fost navă de transmisiuni, iar în al Doilea Război Mondial a fost utilizată ca spital de campanie plutitor.

După 1948, nava a fost utilizată pentru curse de pasageri pe Dunăre, între Brăila și Piatra Frecăței. Cu toate că ani la rând a efectuat acele curse de pasageri zi de zi, mecanismele navei, instalate la bord în anul 1914. au rezistat acestui ritm de lucru.

„Din 1948, când a fost naționalizată de comuniști, nava a făcut curse de pasageri pe relația Brăila – Piatra Frecăței. Zi de zi, nava mergea și nu a avut, niciodată, mașina desfăcută. E ceva greu de închipuit, dar este adevărat”, a mai precizat comandantul Ilie Tincu.

După ce a fost ani de zile una din navele Marinei Militare, în 1984, prin ordin al MApN, nava „Borcea” a fost trecută în patrimoniul Palatului Copiilor din Brăila. În 1994 s-au făcut primele reparaţii la Şantierul Naval, dar în perioada 1998 – 2000 a fost abandonată la cheu.

Nava cu zbaturi din Brăila, râvnită de austrieci. A fost salvată prin înscrierea în Patrimoniul Național

În 1999, nava cu zbaturi a atras atenţia unor oameni de afaceri din Austria, care şi-au exprimat intenţia de a cumpăra nava abandonată pentru a o restaura şi a o repune în circulaţie.

Aflând de intenţia austriecilor, directorul Muzeului Brăilei, prof dr Ionel Cândea, a înscris-o, în regim de urgenţă, în doar 24 de ore, în categoria „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Naţional şi astfel a împiedicat înstrăinarea navei.

Ulterior, nava „Borcea” a fost preluată de Inspectoratul Școlar Brăila, căpătând o dublă utilitate, în primul rând aceea de „navă școală” pentru tinerii din Brăila care vor să aibă o carieră marinărească. Celebra navă cu zbaturi face și curse de agrement pe Dunăre la comanda unor operatori de turism sau grupuri de turiști.

Decizie penibilă. Restaurarea navei a fost lăsată la îndemâna unei firme de termopane

Cu toate că a fost salvată de profesorul Ionel Cândea şi poate naviga, situaţia navei „Borcea” a cunoscut și un moment nefast.

În anul 2000, nava a fost din nou urcată pe cala şantierului din Brăila, pentru reparaţii capitale. Navaliştii brăileni aveau experienţă, pentru că tocmai finalizaseră reparaţiile capitale la Bricul “Mircea”, dar pentru că banii veneau cu ţârâita, reparaţiile au durat 5 ani.

În 2006, printr-un ordin al ministrului Transporturilor au fost alocaţi 500.000 lei pentru reamenajări. „Armatorul“, respectiv directoarea Palatului Copiilor, Angela Baştiurea, nu a mai vrut să lucreze cu Șantierul Naval Brăila, preferând o firmă specializată în termopane.

S-a intrat într-o serie de controverse, s-au plătit 50.000 euro pe un proiect de restaurare elaborat de un specialist, dar de reamenajarea navei „Borcea” s-a cam ales praful, pentru că a fost înlocuită tâmplăria originală. Dar tot e bine că nava a fost salvată și încă poate naviga pe Dunăre.

Alte nave cu zbaturi care s-au aflat în flota României nu au avut aceeași soartă. Nava „Cetatea”, construită în 1903, la Turnu Severin şi care a fost nava hidrografică a Comisiei Europene a Dunării ce avea sediul la Galaţi, a fost vândută la fier vechi de Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, pentru suma de 7.903 euro (fără TVA).