Prima ședință a noii conduceri BNR: O decizie previzibilă de menținere a dobânzii pe fondul incertitudinilor fiscale

Banca Națională a României (BNR), sub noua sa conducere, este de așteptat să păstreze neschimbată rata dobânzii cheie, la 6,5%, în cadrul ședinței de politică monetară din 8 noiembrie.

Potrivit economiștilor de la Erste Bank, banca-mamă a BCR, BNR adoptă o atitudine „on hold”, într-o perioadă de incertitudine fiscală acută. Decizia este anticipată ca un „non-eveniment”, cu un consens larg printre participanții la sondajul Bloomberg, care consideră puțin probabilă o schimbare majoră de direcție din partea BNR.

Economiștii Erste subliniază că preocupările legate de derapajele fiscale, cumulate cu creșterea salariilor și riscurile geopolitice, sunt elemente-cheie care descurajează orice inițiativă de reducere a dobânzii în acest moment. ING Bank estimează că deficitul bugetar ar putea atinge 8% în 2024, o valoare alarmantă care pune presiune asupra autorităților pentru a gestiona prudențial politica monetară. Analiștii ING susțin că această conjunctură necesită o abordare precaută, mai ales că un nou pachet de măsuri fiscale ar putea fi implementat abia după alegerile generale și prezidențiale din 2025.

Prioritățile BNR: Controlul inflației și contrabalansarea politicii fiscale laxe

Pentru analiștii UniCredit Bank, o altă problemă esențială o reprezintă inflația, încă la un nivel ridicat, motiv pentru care consideră că BNR va prefera să mențină dobânda cheie stabilă. În cadrul ședinței din 8 noiembrie, BNR va aproba și Raportul asupra inflației, care ar putea aduce o revizuire în creștere a prognozelor, având în vedere un nivel mai mare decât cel anticipat în septembrie.

14:30 • ECONOMIE

Banca Națională a României a republicat, în formă completată, Minuta ședinței pe probleme de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR, desfășurată pe 8 noiembrie.

18:16, 20.11.2024 • ECONOMIE

12 vești bune și 8 îngrijorări din partea BNR

Într-un raport publicat recent, UniCredit arată că principalele riscuri inflaționiste provin din prețurile la alimente și energie, iar guvernul are în vedere un deficit ESA de 7% din PIB pentru 2025. Astfel, măsurile fiscale viitoare, cum ar fi posibile majorări de taxe, ar putea duce la o inflație sporită, ceea ce limitează și mai mult opțiunile BNR în politica de relaxare monetară.

Perspectivele dobânzilor și impactul politicii fiscale

Erste Bank și ING prevăd că BNR ar putea începe să reducă dobânda cheie abia în trimestrul al doilea din 2025, în funcție de implementarea unui pachet de consolidare fiscală. Economiștii Erste subliniază că reducerea ratei va fi probabilă doar dacă măsurile fiscale vor reuși să tempereze cererea internă. În caz contrar, măsurile menționate ar putea avea efect inflaționist pe termen scurt, complicând și mai mult deciziile BNR.

ING anticipează o reducere totală de 100 de puncte de bază a dobânzii cheie în 2025, care ar putea ajunge astfel la 5,5%. Pe de altă parte, UniCredit este de părere că politica fiscală viitoare ar putea permite BNR să reducă dobânda chiar mai mult, până la 5% până la finele anului 2025. Totuși, analiștii avertizează că perspectiva de reducere a dobânzii depinde de evoluția fiscală și de modul în care guvernul va gestiona aceste provocări.

Continuarea ciclului de investiții și incertitudinile electorale

Ciclul de investiții publice și viitoarele alegeri rămân o sursă de incertitudine, guvernul vizând un deficit de 2,5% din PIB abia în 2031, un obiectiv considerat ambițios. Economiștii se așteaptă la o ajustare lentă a deficitului, de 0,9 puncte procentuale pentru 2025, o abordare prudentă care ar putea favoriza stabilitatea economică pe termen scurt.

În concluzie, ședința de vineri este așteptată să reconfirme strategia de „on hold” a BNR, cu o politică monetară axată pe prudență și pe contrabalansarea unei politici fiscale laxă. Pe măsură ce presiunile inflaționiste și derapajele fiscale continuă să influențeze economia, deciziile de politică monetară ale BNR vor rămâne prudente, cu un accent pe echilibrarea riscurilor și pe asigurarea unei stabilități financiare.

Ce voturi au fost pentru noul board al BNR:

La începutul lunii octombrie, Parlamentul a votat noua conducere a BNR: Mugur Isărescu a rămas guvernator, Leonardo Badea a devenit prim-viceguvernator, iar Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu viceguvernatori.

♦ Mugur Isărescu – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de guvernator al BNR: 28 voturi pentru, 10 abţineri.

♦ Leonardo Badea – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de prim-viceguvernator al BNR:  26 de voturi pentru, 10 abţineri.

♦ Florin Georgescu – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de viceguvernator al BNR: 27 voturi pentru, 10 abţineri.

♦ Cosmin Marinescu – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de viceguvernator al BNR: 33 voturi pentru, 3 abţineri.

♦  Alma Roberta Anastase – votată în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de membru al CA al BNR:  30 voturi pentru, 9 abţineri.

♦  Csaba Balint – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de membru al CA al BNR:  36 voturi pentru şi 4 abţineri.

♦  Alexandru Nazare – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de membru al CA al BNR: 30 pentru, 11 abţineri.

♦  Cristian Popa – votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de membru al CA al BNR: 36 voturi pentru, 4 abţineri.

♦  Aura Gabriela Socol – votată în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia de membru al CA al BNR: 28 pentru şi 10 abţineri.

♦  Ion Horia Neamţu: nu a fost votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia membru al CA al BNR: 2 pentru, 32 abţineri.

♦  Viorel Dan Paul: nu a fost votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia membru al CA al BNR: 4 pentru, 35 abţineri.

♦  Andrieş Marius Alin – şi-a retras candidatura.