Prima statuie a lui Eminescu, distrusă de intemperii. Avertizările specialiștilor, tratate cu indiferență de Primăria Galați

Prima statuie ridicată în memoria poetului național Mihail Eminescu, în 1911, la Galați, este de câțiva ani într-un proces de degradare. Din cauza intemperiilor, o parte din blocul de marmură de Carrara s-a înnegrit. În pofida avertismentelor specialiștilor că monumentul ar trebui restaurat și protejat, șefii din Primăria Galați tratează situația cu indiferență.

O parte a statuii lui Mihail Eminescu s-a înnegrit sub acțiunea intemperiilor după o sută de ani de la inaugurare

Statuia de la Galaţi este prima ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului a aparținut tuturor locuitorilor orașului. Finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică.

De 114 ani, statuia din parcul central este unul dintre simbolurile orașului. Gălățenii sunt mândri că înaintașii lor au fost primii care au ridicat o statuie în memoria lui Mihail Eminescu. În anii ’80 – ’90, devenise o tradiție ca tinerii care se căsătoreau să vină la Statuia lui Eminescu. Era prima lor oprire de la Starea Civilă, pentru a se fotografia.

10:24 • Transporturi

Navigația internațională pe Dunăre, blocată de la 1 mai prin declanșarea grevei generale de angajații AFDJ Galați

06:19, 09.04.2025 • Cultură

Legendara trupă rock „Uriah Heep” va concerta la Galați pe 24 august

Statuia lui Eminescu, simbol al orașului, de 114 ani

Statuia din marmură albă de Carrara, de cea mai bună calitate, impresiona și prin albul imaculat care domina peisajul parcului.

La fel de impresionanți erau aici  arborii seculari. Comuniștii au mutat-o în alt parc, mai la stradă, „la vedere”. Era perioada în care încercau să inventeze în poezia lui Eminescu mici germeni ai mișcării lor revoluționare. Până la urmă, au readus-o în parcul municipal, unde fusese amplasată în 1911.

Specialiștii în domeniul artelor plastice îi avertizau de mai mulți ani pe reprezentanții Primăriei Galați că prima statuie ridicată în memoria lui Mihail Eminescu se degradează de la an la an, fiind afectată de intemperii – îngheţ, dezgheţ, viscole, precipitații.

Soluția propusă de specialiști era ca statuia să fie protejată

• fie în locația actuală, prin eventuala construire a unui pavilion din sticlă cu atmosferă controlată,
• fie prin transferarea ei într-un spațiu muzeal și plasarea în parc a unei replici identice.

Răspunsul autorităților: în toată Europa sunt statui din marmură de Carrara în aer liber, care rezistă foarte bine intemperiilor.

Se pare că degradarea a fost provocată de colorantul scurs dintr-o jerbă

Statuia Poetului Național, distrusă de colorantul scurs dintr-o ghirlandă

Degradarea statuii s-a accelerat în ultimii doi-trei ani. Partea de sus a statuii, în care este reprezentarea bustului poetului la vârsta de 28 de ani, s-a înnegrit.

Și o altă parte a blocului de marmură, în care e reprezentată muza, a pățit la fel. Pe partea de jos a soclului statuii a apărut o rețea de fisuri fine. Sugerează că ar începe  „măcinarea” blocului de marmură.

Se pare că degradarea accelerată a statuii lui Mihail Eminescu a fost provocată de o substanță chimică corozivă.

La comemorarea poetului de pe 15 iunie 2021, pe statuie a fost așezată o ghirlandă, cel mai probabil o „chinezărie”. La primele precipitații, colorantul acelei ghirlande, de culoare roșiatică, a pătat blocul de marmură.

În urmă cu două decenii, nu erau indicii că statuia din marmură de Carrara ar fi în pericol

Șefii din Primăria Galați au trimis angajații firmei locale de salubritate să spele statuia cu detergent de rufe. Asta, în loc să apeleze la un restaurator ca să curețe monumentul. Se pare că detergentul nu a eliminat substanța chimică și aceasta a pătruns în stratul superficial. A dus la o fisurare și la o dezintegrare lentă.

Primăria Galați are bani de concerte, dar n-are bani pentru salvarea statuii lui Eminescu

Probabil că în majoritatea marilor orașe din România o astfel de avertizare, că se degradează accelerat statuia poetului național Mihail Eminescu, ar fi determinat o alertă a edililor, primar, viceprimari, consilieri, s-ar fi căutat soluții de salvare a monumentului, ar fi fost consultați specialiști redutabili în domeniu, care să spună ce trebuie făcut. Dar nu s-a întâmplat și la Galați, pentru că edilii au alte priorități. Sunt bani pentru concerte cu trupe de duzină, nu sunt bani însă pentru salvarea tezaurului cultural al orașului.

A existat o intensă corespondență între

• Direcția Județeană pentru Cultură,
• Muzeul de Artă Vizuală,
• Uniunea Artiștilor Plastici,
• Primăria Galați.

Aceasta din urmă este, de fapt, singura instituție care are în patrimoniu statuia. Dar este și singura instituție care poate finanța expertizarea și restaurarea statuii.

Primăria Galați ar fi trebuit să scoată la licitație un contract pentru serviciile de expertizare a statuii lui Mihail Eminescu. Și asta, chiar din momentul în care a fost avertizată în legătură cu pericolul degradării statuii. Într-un răspuns pentru presa locală Primăria Galați a dat asigurări că vor fi alocate fonduri în acest an.

„În vederea remedierii aspectului estetic și îmbunătățirii stării de conservare a acestui monument, municipalitatea va elabora documentația necesară în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Costurile lucrărilor urmează a fi incluse în bugetul municipiului Galați pe anul 2025.”

Prima statuie dedicată lui Mihail Eminescu a fost realizată de sculptorul Frederic Storck.

Statuia de la Galaţi este prima statuie ridicată în memoria poetului naţional, în 1911. Meritul pentru acest prim omagiu adus poetului aparţine întregii urbe, pentru că finanţarea a fost asigurată printr-o subscripţie publică organizată de un comitet format din

• publicistul Corneliu Botez,
• Jean Bart,
• H. Sanielevici,
• G. Orleanu,
• Constantin Calmuschi,
• Grigore Conduratu,
• George D. Drăgănescu,
• I. Drăgănescu,
• August Frățilă,
• Grigore Forțu,
• Constantin Hamangiu,
• CZ Buzdugan.

La această iniţiativă s-au alăturat

• Mihail Sadoveanu,
• Cincinat Pavelescu,
• Şt. O. Iosif,

care au venit la Galaţi pentru organizarea unor şezători literare al căror scop era strângerea de fonduri.

Din banii strânşi, 12.500 de lei au fost plătiţi sculptorului pentru realizarea monumentului. De restul, a fost finanţată emiterea unei medalii omagiale.

A plecat Oscar Spaethe, a venit Frederic Storck, care a și realizat opera

Inițial, se hotărâse ca monumentul să fie realizat de sculptorul Oscar Spaethe. Apoi, în ședința din 24 ianuarie 1910, comitetul pentru ridicarea monumentului a aprobat proiectul sculptorului Frederic Storck. Artistul era profesor la Școala de Arte Frumoase din București.

„Monumentul din marmură albă de Carrara, având o înălțime de 3.10 m (fără de soclu), reprezintă bustul poetului la vârsta de 28 de ani – o față expresivă, plină de idealism și frumusețe virilă. 

Un geniu al luminei, cu facla în mână, o femeie-nud, pășește grabnic, vestind gloria poetului. Sculptorul Fr. Storck, care și-a dat multă osteneală pentru realizarea planului, merită toată lauda. Chiar și prețul, pentru care a lucrat statuia (12,500 fr.), este modest, în raport cu munca prestată”,

scria presa vremii despre monumentul dedicat de gălățeni poetului.

La dezvelirea statuii au participat, între alții,

• Nicolae Iorga,
• Mihail Sadoveanu,
• Ion Minulescu,
• Emil Gârleanu,
• Jean Bart,
• Duiliu Zamfirescu.

Ziua de 16 octombrie 1911, odată cu dezvelirea statuii în parcul Galațiului, a fost o sărbătoare a culturii române. Ziarele vremii scriau că sărbătorirea poetului Mihail Eminescu a adunat la Galați reprezentanți din toate zonele țării.

În 1911, la inaugurarea și sfințirea statuii au participat personalități importante ale culturii naționale

Actul dezvelirii monumentului este păstrat în două exemplare, unul la Arhivele Naționale din Galați, altul la Biblioteca „V.A. Urechia”.

Documentul atestă prezența scriitorilor

• Nicolae Iorga,
• Mihail Sadoveanu,
• Dimitrie Anghel,
• Ion Minulescu,
• Corneliu Moldovan,
• Alexandru Cazaban,
• Emil Gârleanu,
• Jean Bart,
• I. A. Bassarabescu,
• Al. Stamatiad,
• Natalia Negru,

dar și a actriței Maria Filotti.

Academia Română a fost reprezentată de Duiliu Zamfirescu. Manifestările au fost prezidate de Constantin C. Arion, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.  Bucovina l-a avut ca mesager pe Aurel Ștefanelli, reprezentantul „Junimii” din Cernăuți.

După slujba religioasă și sfințirea statuii, oficiate de PS Nifon Niculescu, Episcopul Dunării de Jos, au urmat mai multe discursuri, un banchet oferit de „Liga culturală”, un festival și un banchet în onoarea oaspeților.

„I-am ridicat, d-lor, acest monument în Galați, la țărmul Dunării albastre, cântată atât de frumos de dânsul, pentru că Eminescu, ca personalitate românească, nu e un ce limitat, nici în spațiu, nici în timp. El este pretutindenea unde e român și icoana lui trebuie să existe ori unde sălășuește suflarea românească”,

a spus în discursul său Corneliu Botez, președintele comitetului pentru ridicarea monumentului.