Primăria din Cluj are poprire de 8 milioane de euro pe conturi

Un executor judecătoresc a pus o poprire de 8 milioane de euro pe conturile Primăriei Cluj-Napoca. Datoria administrației locale provine de pe urma unui proces imobiliar judecat la Tribunalul Argeș. 

În urmă cu 16 ani, primarul Emil B(l)oc zâmbea și îi asigura pe tinerii clujeni că o să construiască, în parteneriat cu firma Impact Developer&Contractor, un cartier de locuințe pe Dealul Lomb. Afacerea consta în punerea la dispoziție a unui teren de peste 200 ha, viabilizat, pentru ca dezvoltatorul să poată începe proiectul. În societatea înființată, administrația participa cu terenul, iar constructorul cu banii. Atâta doar că primarul ”osă” a tot amânat până la calendele grecești aducerea utilităților pe Dealul Lomb, iar dezvoltatorul imobiliar a cerut plata resurselor investite în proiect și a deschis un proces. 

Anul trecut, administrația Boc a pierdut litigiul și Tribunalul Argeș a emis o sentință prin care Primăria Cluj Napoca trebuia să plătească aproximativ 8 milioane de euro cu titlu de daune, despăgubiri și cheltuieli avocațiale.

Bineînțeles că acest lucru nu s-a întâmplat, iar firma Clearline Development and Management (societatea de proiect, n.red.) a pus în executare sentința.

Primăria clujeană a formulat o contestație care, pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca, a reușit, pentru câteva luni de zile să suspende executarea silită.  

În cadrul procesului de contestație a executării primăria a cerut restabilirea situației anterioare executării silite, în sensul obligării firmei la restituirea tuturor sumelor încasate până acum în procedura de executare silită 

Potrivit dosarului, Primăria Boc trebuie să achite către firma CLEARLINE DEVELOPMENT & MANAGEMENT ”suma de 24.532.741,65 lei cu titlu de prejudiciu și suma de 13.862.967,16 lei reprezentând dobânda legală penalizatoare calculată pentru perioada cuprinsă între data plăților efectuate de reclamantă (stabilite conform raportului de expertiză judiciară contabilă efectuat în cauză) și până la data de 01.04.2021”. La aceste sume sume se adaugă și 409.121 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În opinia reprezentanților primăriei clujene, executarea silită este începută nelegal și activitatea unității administrativ teritoriale urmează a fi blocată din cauza dificultății/imposibilității de a achita furnizorii, prestatorii de servicii, celelalte proiecte aflate în derulare, creanța pusă în executare fiind atât de mare încât fondurile alocate și disponibile în prezent în bugetul Municipiului Cluj-Napoca la capitolul bugetar aferent vor fi integral epuizate, fără ca datoria să poată fi stinsă și fără ca în buget să fi fost alocată suma necesară stingerii acestei executări silite astfel cum impun prevederile normative în situația executării unei autorități publice. 

Pe deasupra, ”există un risc foarte mare de a nu mai putea repara prejudiciul ulterior, ca urmare a faptului că societatea își va declara falimentul sau va opta pentru dizolvare și lichidare, fiind o societate menținută activă fără nicio activitate economică și fără niciun profit/venit, tocmai pentru încasarea pretențiilor aflate în litigiu”, consideră reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Boc trage o gură de aer proaspăt până la toamnă

Pe de altă parte, reprezentanții firmei au atras atenția că ”nu există o interdicție sub aspectul începerii executării silite împotriva debitorului instituție/autoritate publică, normele vizând protejarea debitorului instituție/autoritate publică, în anumite circumstanțe, față de continuarea executării silite în ipoteza în care se face dovada lipsei fondurilor necesare și alocate acoperirii obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii.” 

Însă, judecătorul CIUREA Cristian, care a judecat fondul dosarului în care administrația locală a contestat executarea silită, a considerat că nu se face ca administrația locală să rămână cu conturile goale și a decis suspendarea procedurii.

”(…) în situația în care debitorul – instituție probează că nu are disponibilități bănești destinate stingerii creanței exigibile și cuprinse în titlul executoriu, instituția are obligația ca, în termen de 6 luni, să efectueze demersuri pentru a-și îndeplini obligația. Aceste prevederi instituie practic un termen legal de grație în favoarea instituțiilor și autorităților publice, tocmai pentru a preveni situații precum cele de față, în care instituția, în lipsa fondurilor disponibile imediat, face demersuri pentru plata sumelor datorate. Prevederile enunțate stabilesc, așadar, o procedură ce debutează prin somarea prin intermediul executorului judecătoresc, a debitorului. Debitorul poate proba lipsa fondurilor bănești imediate. Odată probată lipsa imediată a fondurilor, începe să curgă termenul de grație de 6 luni în care instituția este chemată să facă demersuri pentru a obține fondurile necesare acoperirii creanței. Numai la expirarea fără succes a acestei perioade, creditorul este în drept să înceapă sau, după caz, să continue executarea silită. (…) Instanța admite că la data la care hotărârea a devenit titlu executoriu, 08.06.2022, debitoarea nu avea cum să aibă aprobate fonduri destinate plății sumelor derivate din această hotărâre”, arată motivarea judecătorească. 

Însă, cei de la Clearline Development and Management au contestant în apel decizia, iar dosarul a ajuns la tribunal.

În mod normal, judecătorii DOICA Alin-Florin și OPRESCU Mugurel Marius ar fi trebuit să se pronunțe în cursul acestei luni. Însă, cei doi judecători au amânat termenul de pronunțare până la toamnă în baza unei hotărâri a instanței prin care magistrații pot să amâne pe termen nelimitat cauzele în spirit de protest pentru tăierea pensiilor.

Șmenuială imobiliară pentru tineri

În 2007, Primăria Cluj-Napoca a semnat un contract cu firma Impact Developer&Contractor pentru construirea unui cartier de locuințe sociale. Perioada respectivă a coincis cu criza imobiliară, care a pus la pământ compania privată. Însă, până când firma Impact să intre în insolvență, administrația locală clujeană a faultat consecvent proiectul pentru că afacerea era dedicată lui Arpad Paszkany, în virtutea relației strânse de la vremea respectivă între fostul finanțator al CFR Cluj și administrația condusă de Emil Boc. Primăria clujeană a refuzat constant să pună la dispoziție terenul pentru construirea cartierului invocând diverse motive. Ulterior, cei de la Impact au dat în judecată Primăria Cluj Napoca și acum au câștigat procesul care va lua din bugetul administrației locale aproape 8 milioane de euro. Nu este nici primul și nici ultimul proces cu miză de câteva milioane de euro pe care administrația clujeană îl pierde.