Primăria Galați a investit 7 milioane de lei în „noul talcioc”, care nu poate fi deschis fiindcă n-are sursă de apă potabilă

O nouă gafă a funcționarilor din Primăria Galați este în topul ironiilor pe rețelele de socializare, din cauză că după ce a fost investită suma de 7 milioane de lei în construirea „noului talcioc”, reprezentanții Primăriei și-au dat seama că târgul  nu poate funcționa pentru că au uitat să asigure o sursă de apă potabilă.

Construirea unui nou târg de vechituri era, de cel puțin 10-15 ani, promisiunea electorală care nu lipsea din oferta tuturor candidaților pentru Primăria Galați, deoarece talciocul de la marginea orașului este imaginea concretă a nepăsării edililor față de gălățeni.

Spre deosebire de târgurile de vechituri din Occident dar și din orașe din Ardeal, la Galați, antichitățile și obiectele scoase la vânzare sunt expuse și pe câteva tarabe din beton, dar cele mai multe sunt așezate pe jos, în praf, pentru că nu există nici măcar o platformă betonată.

Din 2002, când a fost amenajat talciocul de pe Șoseaua de Centură, în cartierul Micro 39, Primăria Galați a încasat peste 20 de milioane de lei din taxele de la talcioc. Era necesar ca măcar o parte din profitul net realizat de primărie să fie investit în construirea unui nou talcioc.

În 2012 a fost alocată o sumă de 2,5 milioane de lei pentru dublarea suprafeței talciocului. De fapt, prin extinderea suprafeței edilii voiau doar creșterea numărului de comercianți și implicit a încasărilor. Edilii nu pomeneau nimic de măcar de o betonare a suprafeței de teren pe care funcționează talciocul.

Vezi Galeria foto 2 Imagini

„Noul talcioc”, o investiție inutilă din cauză că funcționarii din primărie nu s-au gândit că e necesară și o țeavă cu apă potabilă

Primarul Ionuț Pucheanu a anunțat încă de la alegerea sa în primul mandat, în 2016, că una din prioritățile sale este construirea unui nou talcioc și a unui târg auto. Nu era prea complicat, pentru că exista deja un proiect al fostului primar Marius Stan, iar costurile lucrărilor nu erau deloc costisitoare.

După câțiva ani de tergiversări a primit undă verde și această investiție. Noul târg auto și talcioc au fost construite tot la marginea orașului, pe strada Macului, în apropierea Lacului Brateș. Lucrările au fost executate de Rovis Lider SRL, una din firmele abonate la lucrările de construcții scoase la licitație de Primăria Galați. Valoarea totală a contractului a fost de 6.948.000 de lei.

La noul „târg auto & talcioc”, cu 146 de locuri de parcare și 190 de locuri pentru expunerea autoturismelor au fost construite birouri administrative, module pentru firmele de alimentație publică și „acte auto”, alei de acces, iluminat în incintă, instalații electrice, grupuri sanitare, a fost montat un sistem de camere de supraveghere, au fost plantați arbori.

La începutul lunii iulie, pe poarta vechiului talcioc a fost atârnat un banner pe care scria „începând cu data de 06.07.2024 ne mutăm în noua locație din mun Galați, pe strada Macului nr 52”.

Talciocul a fost mutat în noua locație, dar această mutare a durat doar câteva zile, pentru că talciocul a fost mutat la loc, în vechea locație după ce funcționarii au constatat că pe strada Macului nu există nicio sursă de apă potabilă și nu poate fi obținută autorizația sanitară de funcționare.

„Talciocul revine pe Șoseaua de Centură. Noi am vrut să ne mutăm cu totul, dar… Problema e că în zonă nu există apă potabilă. Noi ne bazam pe un puț, dar am constatat că apa nu e bună. Am crezut că dacă îi montăm noi nişte filtre, rezolvăm problema. Din păcate, analizele la apă au ieşit foarte rele şi nu se poate rezolva problema prin filtre”, a declarat Dragoș Magearu, directorul Gospodărire Urbană SRL, societatea prin care Primăria Galați administrează domeniul public.

„Noul talcioc” va funcționa la „vechiul talcioc” încă 2-3 ani

Târgul auto va funcționa în continuare pe strada Macului, dar „noul talcioc” a fost mutat la „vechiul talcioc” până când va fi instalată în zonă o conductă de apă potabilă. „Trebuie o investiţie suplimentară, care nu a fost luată în calcul la vremea respectivă”, a adăugat șeful Gospodărire Urbană SRL.

Cea mai apropiată magistrală de apă potabilă este la o distanță de un kilometru, așa că lucrarea va costa timp și bani. Aprobarea indicatorilor tehnico-economici, studiul de fezabilitate, proiectarea conductelor de apă și canalizare, scoaterea contractului la licitație și în cele din urmă săparea șanțurilor și montarea conductelor pe traseul de un kilometru ar putea dura chiar 2-3 ani.

Întrebarea este de ce acum, după construirea întregului ansamblu „târg auto & talcioc”, printr-o investiție de 7 milioane de lei, s-a ajuns ca reprezentantul ADP-ului din Primăria Galați să constate că „trebuie o investiţie suplimentară, care nu a fost luată în calcul la vremea respectivă”?

În Primăria Galați sunt funcționari care au elaborat și monitorizat proiectul, sunt și șefi care au aprobat indicatorii tehnico-economici, studiul de fezabilitate și caietul de sarcini, dar sunt și funcționari care au supravegheat realizarea lucrărilor, dar niciunul nu s-a gândit să verifice dacă la marginea orașului, unde a fost construit „noul talcioc” există o conductă de apă potabilă?

Se revine la comerțul ca-n Africa de la „vechiul talcioc”, unde a fost oficializat „sectorul de vânzare marfă pe jos”

S-a revenit la „vechiul talcioc”, adică la comerțul ca-n Africa, cu antichitățile și obiectele vechi scoase la vânzare așezate, pe jos, în praf, „metodă comercială” prevăzută și în „Regulamentul de Organizare și Funcționare a talciocului din Municipiul Galați”, elaborat de Primăria Galați.

La art 9 din Regulament este oficializată cea mai aberantă situație existentă la talciocul din Galați, aceea ca mărfurile să fie expuse pe jos, prin praf: „Platoul talciocului este sectorizat pe specific de produse comercializate: autovehicule si vehicule; tarabe; expunere marfă pe jos”, se spune în regulament.

În baza acestui articol din Regulament la talciocul din Galați există și o pancartă care delimitează „sectorul de vânzare marfă pe jos”.

„Târgul de antichități și obiecte vechi”, un capitol la care edilii noștri mai multe de învățat la vizitele în Europa

Un capitol la care edilii marilor orașe din România nu au învățat mai nimic din experiența europeană este cel al „piețelor de antichități” sau „talciocurilor”, târgurile de sâmbătă și duminică în care se vând și se cumpără de la mașini SH la accesorii auto, scule, haine vechi, telefoane, monede, medalii, samovare, pendule, discuri de vinyl, laptopuri, etc.

Există astfel de târguri și în orașele din vestul Europei, dar dacă acolo vorbim de un comerț ca-n orice piață, cu standuri, corturi sau tarabe acoperite, la noi imaginea este mai apropiată de Africa, multe mărfuri fiind expuse pe jos, în cel mai bun caz  pe o folie de plastic, dar totuși în praf sau noroi.

Imaginile de pe internet demonstrează că se mai întâmplă asta și în orașe cu pretenții, la Târgul Obor din Sibiu, la OSER – piața de vechituri de la Cluj, dar și în Piața Flavia din Timișoara. Dar acolo, spre deosebire de talciocul din Galați, măcar sunt platforme betonate.

Chiar dacă este un spațiu al lucrurilor la mâna a doua, într-un oraș care se vrea european târgul de obiecte vechi trebuie să ofere un minimum de condiții, din respect pentru locuitorii orașului dar și pentru că este un spațiu ce aparține unui mare oraș.

Un exemplu: cum funcționează târgul de obiecte vechi din Oxford

Prin Europa, lucrurile stau cu totul altfel. Un astfel de târg funcționează și la Oxford, în Marea Britanie, într-o mică piață publică din centrul orașului, la câțiva pași de primărie și principalele vaduri comerciale din oraș. În zilele de miercuri și joi în piațetă sunt instalate tarabe, acoperite cu copertine.

Vezi Galeria foto 3 Imagini

Miercurea vin să vândă la tarabe comercianții care se ocupă cu agricultura și alimentația și umplu tarabele cu specialități de panificație, brânzeturi preambalate, specialități „hereford” sau „la raclette”, fructe, legume, pește, etc.

Joia, este rândul comercianților de obiecte vechi să pună pe tarabe haine, porțelanuri, obiecte de artă, medalii, bancnote și monede, discuri de vinyl, etc. Pentru iubitorii de rock este chiar complicat să aleagă din sutele de discuri un LP care a făcut istorie și poate fi cumpărat la prețuri de la 2 la 15 lire sterline.

La târgul din centrul Oxfordului sunt prezenți și comercianți de origine asiatică, ce aduc pe tarabe obiecte tradiționale, dar și ochelari sau baterii. În ambele zile de târg, o parte a standurilor le este rezervată celor care vând specialități culinare. Sunt spanioli cu „paella”, asiatici cu specialitățile lor, polonezi cu „Pierogi potato cheese” și „polish sausage” dar și cu câteva feluri de pâine. Este și un stand cu „Traditional authentic ethiopian & erithrean food”.

Spre deosebire de ce se întâmplă la noi, acolo târgul săptămânal al comercianților locali este abordat ca un eveniment al comunității.