Primele decizii referitoare la introducerea obligatorie a uniformei școlare

Inițiativa reintroducerii uniformei școlare obligatorii a primit deja reacții din partea Senatului, a Guvernului și a mai multor comisii parlamentare. Până în prezent, lucrurile nu merg deloc în direcția pe care o doreau inițiatorii.

Pe 4 octombrie 2022, un grup de 36 de deputați și denatori AUR înregistra în Parlament o Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ.

De fapt, toate prevederile se referau la reintroducerea obligatorie a uniformei școlare în unitățile de învățământ.

Pentru fiecare școală, modelele urmau să fie stabilite de consiliul de administrație și consiliile profesorale, cu consultarea reprezentanților elevilor și cu acordul consiliului reprezentativ al părinților.

În funcție de situația materială a fmiliei sau aparținătorilor legali, pentru procurarea uniformelor se propunea acordarea unei burse de ajutor social, anual, din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată.

Uniforma „elimină stresul elevilor referitor la îmbrăcăminte”

În expunerea de motive, inițiatorii recunosc faptul că nu există niciun studiu în România care să prezinte avantajele sau dezavantajele unui asemenea demers. Aduc însă drept argument tradiția din secolul trecut, câteva studii realizate în Statele Unite ale Americii și o serie de considerente personale.

„Purtarea uniformei elimină stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în fața acestora.

Un avantaj economic real pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

Statistic, în unitățile de învățământ în care se poartă uniformă școlară, elevii sunt „mai disciplinați, mai atenți, ascultă mai bine, nivelul de zgomot e mai mic, iar timpul irosit la începutul fiecărei ore, înainte de începerea predării, este redus”.

Purtarea constantă a uniformei la școală contribuie semnificativ la identificarea „intrușilor” care ar putea pătrunde în incintă, altminteri, neobservați”, argumentează inițiatorii de la AUR.

Opinia fostului ministru al Educației

O discuție pe marginea acestui subiect a avut loc și în luna august, protagonist fiind fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.

„Sunt peste 17.000 de școli în România, condițiile diferă foarte mult de la o școală la alta. M-aș bucura să existe acest sistem în care elevii să considere școala un mediu prietenos, școala să fie un loc în care ei merg cu plăcere, un loc în care ei sunt mândri. Dacă sunt mândri de școală vor fi mândri să poarte și însemnele acelei școli. Este însă un lucru care trebuie abordat diferențiat de la o școală la alta”, spunea atunci ministrul, la Antena 3.

Ulterior, Cîmpeanu a explicat că nu a pus problema unei uniforme obligatorii ci a vorbit doar de însemnele școlii.

„Însemnele școlii pot fi o cravata la băieți și o eșarfa la fete, poate fi o șapcă… Nu am vorbit de obligativitate! Am spus ca tema trebuie sa fie privită diferențiat, de la o școala la alta!”, a explicat Cîmpeanu pentru edupedu.ro.

Reacția Guvernului și a Senatului

Reprezentanții Executivului au transmis că normele actuale din lege permit deja luarea unei astfel de decizii la nivelul fiecărei unități de învățământ.

„Mai mult decât atât, descentralizarea actului decizional permite și o flexibilizare, în sensul în care se pot lua anumite decizii în fucnție de situațiile particulare care pot să apară în unitățile de învățământ preuniversitar.

Considerăm că reglementarea propusă este mult prea restrictivă comparativ cu textul în vigoare.

Apreciem că este mult mai indicată o reglementare suplă, care să ofere o plajă mai largă de opțiune cadrelor didactice, părinților și elevilor”, se arată în punctul de vedere transmis de reprezentanții guvernului.

Nici în ceea ce privește cele trei acte normative ce ar servi drept sursă de finanțare, conform inițiatorilor, nu se întâlnește o opinie favorabilă.

„Considerăm că cele trei acte normative nu pot reglementa finanțarea unor cheltuieli inexistente, pentru efectuarea cărora încă nu există baza legală”, se mai arată în puctul de vedere al Executivului.

Previzibil, la final Guvernul anunță că „nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată”.

Pe 7 decembrie, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, aflându-se în prezent pe circuitul legislativ al camerei Deputaților, cu șanse minime de reușită.